Siegfried Mureşan: De ce amnistia şi graţierea nu sunt o soluţie. Experienţa europeană

Experienţele mai multor state europene care au avut graţieri colective şi amnistii s-au dovedit a fi adevărate eşecuri, potrivit unor studii realizate de institute de cercetare independente, a atras atenţia europarlamentarul Siegfried Mureşan, în contextul ordonanţelor de urgenţă promovate în acest sens de Guvernul Grindeanu.

"Propunerile Ministerului Justiţiei de graţiere colectivă şi amnistie mascată sunt dedicate politicienilor infractori şi nu pot rezolva problemele reale ale sistemului penitenciar din România. Şi vă explic de ce, luând ca exemplu experienţele Italiei şi Cehiei în acest domeniu", a precizat oficialul.

Cazul Italiei

În Italia, cele peste 10 graţieri colective acordate din 1945 până în prezent, cea mai recentă în 2006, majoritatea însoţite şi de amnistii, ne arată că nu acestea reprezintă soluţia pentru depopularea penitenciarelor. Iată de ce, potrivit unui studiu privind graţierile colective din Italia, realizat de Institutul de Cercetare privind Viitorul Muncii din Bonn, Germania:

- mai mult de jumătate din locurile eliberate în închisori s-au reumplut în primul an după aproape fiecare graţiere colectivă;

- rata de recidivism a celor graţiaţi a fost similară cu rata normală de recidivism (31,2% vs 32,9%) - înseamnă că una din trei persoane graţiate s-a întors la închisoare, deci a comis noi infracţiuni;

- costurile sociale sunt foarte mari indiferent de costurile cu deţinuţii în închisori, costurile sociale ale eliberării lor sunt mai mari.

Cazul Cehiei

În Cehia, în anul 2013, au fost graţiaţi peste 6.400 de deţinuţi, iar concluziile, potrivit unui studiu al Institutului Internaţional pentru Promovarea Statului de Drept (INPROL), sunt foarte clare:

- în acel an rata infracţiunilor la nivel naţional a crescut cu 7%, aproape 9.000 de infracţiuni fiind atribuite persoanelor tocmai graţiate;

- concluzia studiului INPROL arată că graţierile colective nu reprezintă un exemplu de bună practică şi subliniază că reintegrarea în societate a persoanelor graţiate este o componentă esenţială, dar că, fără un bun plan prealabil de integrare a acestora, graţierea nu este deloc o soluţie eficientă.

Concluzia lui Siegfried Mureşan

"Aşadar, avem două exemple, Italia şi Cehia, care ne arată clar că graţierea şi amnistia au un impact major negativ asupra societăţii, departe de ceea ce s-a intenţionat sau s-a considerat în momentul în care au fost adoptate. Graţierea şi amnistia nu sunt doar acte de clemenţă din partea societăţii pentru oameni care regretă faptele pe care le-au comis, din contră, experienţa altor state arată că mare parte dintre cei graţiaţi sau amnistiaţi nu se căiesc şi comit din nou infracţiuni care îi aduc înapoi în puşcării", a subliniat Siegfried Mureşan.

În opinia europarlamentarului, este evident pentru oricine că PSD şi ALDE nu vor să-i reintegreze social pe cei 2.500 de deţinuţi pe care spun că-i eliberează.

"Aţi văzut vreun plan de reintegrare a lor, i-aţi auzit măcar pe pesedişti vorbind despre asta? Nu, ei vor să se scape de puşcărie pe ei şi pe cei alături de care au furat. Dacă îi preocupă atât de mult soarta puşcăriaşilor, Guvernul PSD - ALDE să aloce bani pentru construirea de noi penitenciare şi pentru creşterea capacităţii şi modernizarea celor existente. Membrii lor de partid aflaţi în puşcărie le vor fi recunoscători pentru grija pe care le-o poartă partidul dacă le construiesc celule noi", a punctat Siegfried Mureşan.