Kovesi, despre ordonanţele PSD: "Prejudicii de milioane de euro nu vor mai putea fi recuperate"

Şefa DNA a criticat în termeni duri proiectele de ordonanţă prin care Guvernul Grindeanu se pregăteşte să dea graţieri şi să modifice Codul Penal de o manieră menită să dea o lovitură grea luptei împotriva corupţiei.

O inechitate socială, precum supra-aglomerarea penitenciarelor, nu poate fi îndreptată printr-o altă inechitate de tipul graţierii şi dezincriminării parţiale a abuzului în serviciu, ba chiar dimpotrivă, astfel de reglementări ar aduce deservicii atât societăţii, cât şi justiţiei, a opinat Kovesi, într-un interviu acordat agenţiei de presă News.ro.

Astfel, modificările pe care PSD/ALDE vor să le aducă Codului Penal vor duce la închiderea unor dosare cu prejudicii de câteva milioane de euro, prejudicii care nu vor mai fi recuperate.

"Ce este benefic pentru statul român atunci când ai cheltuit bani pentru a identifica aceste fapte, pentru a le investiga, a le judeca, după care ştergi cu buretele consecinţele condamnărilor, persoanele vinovate nu mai execută niciun fel de pedeapsă, iar prejudiciile nu sunt recuperate? Acest lucru nu poate fi un beneficiu", a ridicat problema Kovesi.

Şefa DNA a criticat, în special, introducerea plângerii prealabile drept condiţie pentru abuzul în serviciu, lucru care, practic, va împiedica procurorii să se auto-sesizeze.

"O modificare care practic ar duce la imposibilitatea investigării faptei de abuz în serviciu. Vă puteţi imagina că un preşedinte de CJ sau un primar care împarte contractele după bunul plac şi care face licitaţii trucate face plângere prealabilă în numele instituţiei? Să vedem dacă Curtea de Conturi, prin obligaţiile pe care le are să verifice modul în care se cheltuie banul public, vine să facă control în anul următor. De multe ori în cadrul acestor controale se descopereau indicii de săvârşire a faptelor de abuz în serviciu şi erau sesizate organele de poliţie sau parchetele. O să vedem în mass-media discuţii şi dezbateri despre licitaţii trucate şi noi, DNA, să stăm să ne uităm la televizor fără să putem interveni şi fără să putem să facem anchete. Dacă nu vom putea să primim o plângere, noi nu vom putea investiga aceste lucruri" , a declarat şefa DNA.

Nu în ultimul rând, Kovesi a criticat atitudinea ministrului Justiţiei care, la începutul anului, i-a dat asigurări atât ei cât şi procurorului general şi şefului DIICOT că pentru orice modificare legislativă care va afecta în vreun fel activitatea lor sau statutul procurorilor şi judecătorilor va exista o consultare prealabilă, ceea ce nu s-a întâmplat.

"Vă daţi seama că pleci de la prezumţia de bună-credinţă atunci când ţi se spune că pentru orice modificare pe care o vor face vei fi consultat. Şi ieri am constatat cu stupoare că acest proiect va fi adoptat fără această consultare. Au existat aceste discuţii în spaţiul public, după care am primit şi noi proiectul să ne exprimăm un punct de vedere", a declarat Kovesi.

"De ce a existat un atât de mare secret? Asta ne-am întrebat şi noi. Ne-am lămurit între timp, pentru că nu este orice ordonanţă. Este o ordonanţă dedicată anumitor persoane, care au avut anumite calităţi. Nu ştiu dacă este o ordonanţă esenţială pentru justiţie. Dacă ne uităm în această ordonanţă de modificare a Codului Penal, vom observa că în mod ciudat justiţia din România nu avea nicio problemă, avea doar trei infracţiuni problematice. Sau patru, trei dintre infracţiuni care sunt în competenţa DNA şi o a patra infracţiune.

Adică, ce este problematic în România: abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, conflictul de interese şi conducerea unui vehicul în stare de ebrietate. Aceste patru articole reprezintă o modificare esenţială, acea punere în acord a legislaţiei româneşti cu cea europeană şi cu deciziile Curţii Constituţionale. Nu a existat urgenţă în justiţie decât pentru aceste patru infracţiuni. Aş reveni la fiecare dintre acestea. Abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi conflictul de interese sunt acele infracţiuni care pot fi comise doar de anumite persoane, cum spunem noi în justiţie subiecţi calificaţi, adică funcţionari publici, demnitari, persoane care deţin poziţii de demnitate publică - primari, preşedinţi de Consilii Judeţene, miniştri, secretari de stat, parlamentari. Acesta este obiectul şi scopul acestor modificări", a precizat şefa DNA.

Interviul integral poate fi citit aici