Şercan l-a prins din nou pe Cîmpeanu cu manevre obscure: Vrea să amnistieze plagiatorii "esenţiali pentru securitatea naţională"

Emilia Şercan
Emilia Şercan (Florin Chirilă/Epoch Times)
Andrei Pricopie
22.06.2021

Jurnalista Emilia Şercan a tras un nou semnal de alarmă, marţi, după cele mai recente demersuri făcute de ministrul PNL al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, în ceea ce priveşte metodologia de analizare a plagiatului cu care lucrează Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).

"Noua variantă a Metodologiei de analizare a sesizărilor de plagiat modificată personal de ministrul academician în securitate naţională Sorin Cîmpeanu duminică, 20.06.2021, este făcută tot pentru a amnistia individual unii plagiatori 'esenţiali pentru securitatea naţională'. Acum se va putea reveni cu o nouă sesizare doar în anumite condiţii: dacă se aduc probe noi care nu au fost cunoscute CNATDCU. Şi, acum, să îi prezint ministrului scenariul 5. Pe primele 4 văd că le-a citit, iar unele dintre lucrurile spuse de mine le-a inclus în aceste noi modificări: referirea la cărţile nedigitalizate şi documentele scrise în limbi străine de circulaţie restrânsă", a declarat Emilia Şercan.

Scenariul 5 prezentat de jurnalistă:

O comisie de rea-credinţă analizează teza de doctorat in integrum, însă comisia de rea-credinţă elimină din analiza o serie de surse indicate în sesizare ca să poată justifica un verdict de neplagiat. Mai sunt aceste surse, eliminate arbitrar, unele „noi”, aşa cum cer noile modificări? Nu, nu mai sunt noi, sunt unele „analizate” deja. În acest caz, dacă o persoană vrea să depună o nouă sesizare indicând aceleaşi surse neanalizate, dar care indică în mod cert un plagiat, nu o mai poate face pentru că nu sunt "probe noi".

Şi acum să ducem scenariul puţin mai departe. Autorul unei cărţi descoperă că a fost plagiat într-o teză de doctorat, însă pentru acea teză există deja un verdict de neplagiat dat de o comisie de rea-credinţă, care a eliminat din verificare lucrarea autorului care se descoperă plagiat. Acest autor vrea să depună sesizare, însă pe noile modificări ale ministrului academician în securitate naţională sesizarea este inadmisibilă pentru că nu aduce "probe noi".

Şi acum să ducem scenariul chiar mai departe. Autorul unei cărţi, care descoperă că a fost plagiat într-o teză de doctorat, este un cercetător sau un profesor din străinătate. Acel autor străin nu va putea depune plângere la CNATDCU să îşi apere munca pentru că nu aduce "probe noi" - cartea lui a fost eliminată din analiză de comisia de rea-credinţă. Potrivit noilor modificări, autorul străin este invitat să conteste în tribunal faptul că nu i se înregistrează sesizarea pe motive procedurale, adică nu aduce „probe noi”. Acel autor străin trebuie să stea ani de zile prin tribunalele româneşti, că, na, ani durează un proces la noi, ca să poată obţine înregistrarea sesizării şi că, în final, să aibă o decizie a unui for ştiinţific în legătură cu faptul că a fost plagiat.

Şi nu am încheiat, mai am o variantă a scenariului. Autorul unei cărţi, care descoperă că a fost plagiat într-o teză de doctorat, este chiar Sorin Cîmpeanu. Lista de lucrări a academicianului Cîmpeanu e ţinută în prezent la secret pe motiv că nu reprezintă informaţii de interes public, însă asta nu înseamnă că nu ar putea fi plagiat, că doar zice că a scris 18 cărţi, deci ar avea balta sursă destulă, la o adică.

Ei bine, Sorin Cîmpeanu, în calitate de autor, descoperă că a fost plagiat într-o teză de doctorat, se revoltă, este indignat, vrea să îşi apere munca, scrie o sesizare pe care o trimite la CNATDCU. Însă, ce să vezi? Noile modificări nu îi permit să depună o sesizare pentru că nu aduce "probe noi". Proba prin care autorul plagiat Sorin Cîmpeanu vrea să-şi apere opera este una cunoscută deja CNATDCU, chiar dacă nu a fost analizată, iar tot ceea ce i-ar mai rămâne de făcut autorului plagiat Sorin Cîmpeanu ar fi să dea în judecată CNATDCU şi Ministerul Educaţie şi apoi să stea prin tribunale ani de zile ca să poată obţine înregistrarea sesizării şi, în final, un verdict de către o comisie ştiinţifică. Scandalos, nu?

Concluzia Emiliei Şercan

"Cum ziceam, aceste modificări sunt dorite şi chiar operate personal de ministrul Sorin Cîmpeanu, aşa cum se vede din poza de mai jos.

Aşa cum am arătat în tot ce scriu de 6 zile, aceste modificări nu sunt făcute pentru a ajuta sau îmbunătăţi activitatea CNATDCU, ci sunt făcute doar pentru a salva unii plagiatori 'esenţiali pentru securitatea naţională'.

Dacă mai e cineva de bună-credinţă în PNL, în guvern sau la Palatul Cotroceni, ar trebui să-i spună clar ministrului Sorin Cîmpeanu să le retragă integral. Niciuna dintre ele nu este justificată altfel decât prin salvarea unor plagiatori cu funcţii şi ranguri, însă cu costuri uriaşe pentru sănătatea mediului academic!"

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor