Senatorul Todiraşcu: Guvernul deturnează peste 1 mlrd de EUR din banii asiguraţilor
alte articole
Senatorul Valeriu Todiraşcu susţine într-un comunicat de presă remis luni, că "Guvernul, prin intermediul Ministerului Sănătăţii şi al CNAS, este părtaş la deturnarea a peste 1 mlrd de EUR din banii asiguraţilor, către mafia universitară a sănătăţii". El afirma că "această mafie universitară reprezintă conducerea reală a sănătăţii, la vârful pixului căreia se află amânarea aprobării ghidurilor şi protocoalelor clinice, definirea pachetului de servicii de bază, introducerea cardului de sănătate, suprafinanţarea programelor naţionale sau externalizarea antieconomică a laboratoarelor din spitale".
În comunicat se afirma că toate reformele Sănătăţii din ultimii 23 de ani, propuse şi implementate de către aceşti baroni universitari ai sănătăţii, au eşuat în mod lamentabil şi că aceşti pseudo-specialişti în sisteme de sănătate sfidează orice analiză obiectivă a eficienţei costurilor, a impactului bugetar total, a costului de oportunitate, a standardelor de calitate, standardelor de cost şi standardelor de procedură, deturnând către interesul personal utilizarea resurselor financiare ale Sănătăţii.
Senatorul Todiraşcu precizează că "subfinanţarea este valabilă doar pentru pacienţi, care trebuie să aducă de acasă materiale sanitare şi medicamente, în timp ce suprafinanţarea, constând din costuri uriaşe şi direcţionări nejustificate de bunuri şi fonduri, a fost şi este valabilă doar pentru ei, pentru baronii sănătăţii, care îşi construiesc feude, pe viaţa şi moartea pacienţilor."
Todiraşcu arată că lucrurile susţinute de el sunt confirmate în raportul final privind soluţiile eficientizării domeniului sanitar din România, emis în ianuarie 2012 de către NICE Internaţional (Naţional Institute for Health and Care Excellence, Marea Britanie) şi cu referire la practicile din alte state, inclusiv cele din Regatul Unit şi Australia.
Raportul a fost emis la comanda guvernului României, pentru care s-a plătit 1 mln de EURO din buzunarul asiguraţilor. După trei vizite efectuate în România şi după întâlniri cu toate organizaţiile reprezentative din domeniul sanitar, experţii britanici au inserat în raport următoarele concluzii şocante, dar deloc surprinzătoare, respectiv: “nu există nicio analiză a preţului, a eficienţei costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate pentru sistemul de sănătate de care să se ţină seama sau care să influenţeze utilizarea oricăror resurse financiare, care să determine eficienţă şi asistenţă de înaltă calitate”.
Referitor la soluţiile identificate pentru sănătate, în raportul NICE se menţionează că „este necesară concentrarea asupra funcţiei HTA (Health Technology Assessment) prin dezvoltarea şi introducerea HTA în procesul de luare a deciziilor privind alocarea resurselor. Pentru că rezultatele HTA să fie aplicate în mod eficient, actorii cheie din sistem, precum CNAS şi MS, trebuie implicaţi în stabilirea priorităţilor şi mecanismelor de monitorizare a adoptării şi impactului şi, de asemenea, trebuie să se angajeze să acţioneze în concordanţă cu rezultatele acestor evaluări bazate pe dovezi.”
Experţii britanici de la NICE au recomandat ca pentru luarea deciziilor privind alocarea resurselor în Sănătate, implicit şi a celor financiare, este necesar să existe de fapt o Autoritate Naţională de Management în Sănătate (ANMS), care să aibă o foarte bună colaborare între MS şi CNAS, dar să nu fie subordonată politic parlamentului sau guvernului.
În ce priveşte eficienţa gestionării banilor, din bugetele proprii sau din fondurile europene, implementării şi respectării procedurilor de lucru în sistem, modalitatea cea mai eficientă de control pentru activitatea autorităţilor de management s-a dovedit a fi auditul extern internaţional, acest mod de control aplicându-se de către autorităţi de management din domeniul transporturilor, fondurilor europene sau în justiţie, precum şi de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), se scrie în raport.
Senatorul susţine că funcţionarea ANMS nu ar costa mai mult de 10 milioane de EUR anual, dar economia realizată prin stoparea risipei, furtului şi eliminarea incompetenţei ar depăşi cu certitudine valoarea anuală de 1 mlrd EUR.
