Semnal dur pentru dictatorul Maduro: Lidera opoziţiei din Venezuela, María Corina Machado, câştigă Premiul Nobel pentru Pace

Lidera opoziţiei din Venezuela, María Corina Machado, care trăieşte ascunsă pentru a scăpa de persecuţia regimului Maduro, a câştigat vineri Premiul Nobel pentru Pace 2025 pentru lupta sa împotriva dictaturii din ţară, relatează Reuters.

Machado, în vârstă de 58 de ani, ingineră, a fost împiedicată în 2024 de instanţele din Venezuela să candideze la preşedinţie şi, astfel, să-l înfrunte pe preşedintele Nicolas Maduro, aflat la putere din 2013.

„Când autoritarii preiau puterea, este esenţial să recunoaştem apărătorii curajoşi ai libertăţii care se ridică şi rezistă”, a transmis Comitetul Norvegian Nobel în motivaţia sa.

„Nu merit acest premiu”

Mandatul lui Maduro, aflat la putere de 12 ani şi marcat de o criză economică şi socială profundă, a fost prelungit în ianuarie anul acesta, când a depus jurământul pentru al treilea mandat, în ciuda unei dispute electorale de şase luni, a apelurilor internaţionale de a se retrage şi a creşterii recompensei oferite de SUA pentru capturarea sa.

După ce a fost blocată să candideze în 2024, Machado s-a dedicat campaniei pentru înlocuitorul ei, fostul ambasador Edmundo Gonzalez, adunând mii de oameni, potrivit participanţilor şi imaginilor surprinse de presă.

Însă mai mulţi membri din cercul său apropiat au fost arestaţi, inclusiv şeful său de securitate din timpul campaniei, iar şase membri ai echipei sale s-au refugiat în Ambasada Argentinei după ce procurorii au emis mandate de arestare pe numele lor.

„Doamne… nu am cuvinte”, i-a spus Machado secretarului Comitetului Nobel, Kristian Berg Harpviken, într-un apel telefonic publicat de comitet pe reţelele sociale.

„Nu merit acest premiu”, a adăugat ea.

Nu este clar dacă va putea participa la ceremonia de decernare

Nu era clar imediat dacă Machado va putea participa la ceremonia de decernare din Oslo, pe 10 decembrie.

Dacă nu va putea fi prezentă, ea se va alătura listei laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace care au fost împiedicaţi să participe în cei 124 de ani de existenţă a distincţiei, printre care disidentul sovietic Andrei Saharov (1975), Lech Wałęsa din Polonia (1983) şi Aung San Suu Kyi din Myanmar (1991).

Machado este prima venezueleană care câştigă Premiul Nobel pentru Pace şi a şasea persoană din America Latină care primeşte această distincţie.

Biroul pentru Drepturile Omului al ONU a salutat acordarea premiului Maríei Corina Machado, considerând-o o recunoaştere a „aspiraţiilor clare ale poporului venezuelean pentru alegeri libere şi corecte”.

Preşedintele Comitetului Nobel, Joergen Watne Frydnes, a declarat că speră ca premiul să impulsioneze eforturile opoziţiei venezuelene.

„Sperăm ca întreaga opoziţie să capete energie reînnoită pentru a continua munca de tranziţie paşnică de la dictatură la democraţie”, a spus Frydnes pentru Reuters după anunţ.

Distincţia ar putea, de asemenea, să sporească presiunea internaţională asupra administraţiei Maduro, a afirmat directoarea Human Rights Watch pentru America Latină, Juanita Goebertus Estrada.

SUA - un susţinător puternic al opoziţiei venezuelene

Perioada premergătoare anunţului de anul acesta a fost dominată de declaraţiile publice repetate ale lui Trump, care a susţinut că merită să câştige Premiul Nobel pentru Pace. Trump este, de asemenea, un critic vehement al lui Maduro.

„Cred că principala concluzie este că comitetul demonstrează din nou independenţă, arătând că nu se lasă influenţat de opinii populare sau de lideri politici în acordarea premiului. Opoziţia democratică din Venezuela este ceva ce SUA a susţinut cu ardoare. Deci, în acest sens, ar fi dificil pentru oricine să considere acest lucru o insultă la adresa lui Trump", a declarat Halvard Leira, director de cercetare la Institutul Norvegian de Afaceri Internaţionale.

Statele Unite au interceptat în ultimele săptămâni mai multe nave suspectate că transportau droguri în largul coastelor Venezuelei.

Trump a declarat, de asemenea, că SUA va analiza posibilitatea de a ataca cartelurile de droguri care „vin pe uscat” din Venezuela.

Potrivit unui document transmis Congresului, Trump a stabilit că Statele Unite sunt implicate într-un „conflict armat non-internaţional” cu cartelurile de droguri, document ce justifică legal atacurile letale ale SUA asupra bărcilor din largul Venezuelei.

Acordul pentru Gaza, prea târziu pentru Trump anul acesta

Frydnes, liderul Comitetului Nobel, a refuzat să spună ce ar fi necesar pentru ca Trump sau alte persoane să câştige premiul în viitor sau dacă eforturile de a opri luptele din Gaza ar putea duce la o decernare în 2026.

„Dacă va fi nominalizat, va fi luat în considerare, dar timpul va decide. Nu este sarcina noastră să spunem altor persoane sau altor ţări ce să facă; sarcina noastră este să acordăm Premiul pentru Pace... Vom vedea anul viitor”, a spus Frydnes.

Comitetul a luat decizia finală înainte de anunţarea, miercuri, a unui acord de încetare a focului şi de eliberare de ostatici în cadrul primei faze a iniţiativei lui Trump pentru încheierea războiului din Gaza.

Înainte de anunţul Nobel, experţii în domeniu au afirmat, de asemenea, că Trump avea şanse foarte mici să câştige, deoarece politicile sale sunt considerate ca subminând ordinea internaţională pe care Comitetul Nobel o susţine.

Premiul pentru Pace este al cincilea Nobel acordat în această săptămână, după cele pentru literatură, chimie, fizică şi medicină. Organizaţia japoneză Nihon Hidankyo, o mişcare la nivel de bază a supravieţuitorilor bombelor atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, a câştigat în 2024.

Premiul Nobel pentru Pace, în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,2 milioane de dolari SUA), urmează să fie acordat la Oslo, pe 10 decembrie, aniversarea morţii industrialistului suedez Alfred Nobel, care a instituit premiile prin testamentul său din 1895.