Şeful CIA: Wikileaks, care a militat împotriva clanului Clinton în alegeri, ajunge "agenţie ostilă de spionaj"

În primul său discurs public după numirea sa la conducerea CIA, Mike Pompeo a declarat joi că website-ul WikiLeaks a fost deseori ajutat de alte ţări, adăugând că grupul nu are “niciun compas moral”.

Critica lui Pompeo la adresa Wikileaks este oarecum neaşteptată dat fiind faptul că organizaţia a jucat un rol important în timpul campaniei electorale a lui Donald Trump, dezvăluind informaţii despre numeroasele scandaluri în care este implicat clanul Clinton, contribuind masiv la scăderea credibilităţii lui Hillary Clinton.

Pompeo a susţinut că, în loc să se opună dictatorilor şi regimurilor autocrate, fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, este de fapt de partea acestora.

“WikiLeaks păşeşte asemenea unui serviciu de informaţii ostil şi discută precum un serviciu de informaţii ostil”, a adăugat noul director al CIA.

“Sunt destul de încrezător că, în cazul în care Assange ar fi trăit în anii 1930, 1940 sau 1950, s-ar fi aflat de partea greşită a istoriei. Ştim acest lucru deoarece Assange şi tagma sa lucrează pentru o cauză comună cu dictatorii de astăzi”.

Pompeo a precizat că, în timp ce WikiLeaks susţine că este un apărător al libertăţii, membrii săi sunt mult mai interesaţi de profilul lor public.

“Ei încearcă fără succes să se camufleze şi să îşi ascundă acţiunile în limbajul libertăţii şi al limbajului vieţii private; ei nu apără nimic în afara propriei lor celebrităţi. Compasul lor moral – nu există”, a adăugat Pompeo.

Luna trecută, WikiLeaks a publicat aproximativ 8.000 de documente, în dosarul "Vault 7", dezvăluind unele informaţii despre programele de spionaj cibernetic desfăşurate de CIA. Dezvăluirile făcute nu au şocat industria securităţii cibernetice, însă a creat unele probleme de imagine pentru companii de hitech şi telecomunicaţii.

Establishmentul este supărat pe Wikileaks

Agenţiile americane de informaţii susţin că emailurile democraţilor publicate de WikiLeaks în timpul campaniei prezidenţiale din SUA de anul trecut au fost furate iniţial de Rusia pentru a înclina rezultatul alegerilor în favoarea republicanului Donald Trump şi împotriva democratei Hillary Clinton.

În timpul campaniei, pentru a muşamaliza informaţiile dezvăluite, care ar fi putut genera lesne scandaluri de proporţii, mass media mainstream a preferat să abată atenţia de la subiectele dezvăluite, preferând să dezbată originea scurgerilor. Conducerea Partidului Democrat, preşedintele de atunci Barack Obama şi directorul CIA John Brennan, apropiat al lui Obama, au învinuit Rusia pentru scurgeri, generând o campanie împotriva Kremlinului în presă şi îngropând scandalul propriu-zis.

Assange a negat că publicarea informaţiilor a urmărit să influenţeze rezultatul alegerilor şi că ar fi primit informaţiile de la ruşi.

Înainte de alegerile din noiembrie 2016, Trump a declarat că este bucuros că WikiLeaks a publicat emailuri private şi dăunătoare din punct de vedere politic ce aparţineau managerului campaniei Clinton, John Podesta.

După alegerile din 2017, preşedintele Trump a devenit ţinta unor atacuri din partea CIA, a establishmentului politic american şi a unor publicaţii cu strânse legături cu serviciile de informaţii - ca Washington Post şi New York Times.

Noul atac direct al lui Mike Pompeo la adresa organizaţiei Wikileaks survine în momentul în care Trump este tot mai acuzat de susţinătorii săi de abandonarea liniei sale politice rebele şi a promisiunilor făcute în campania electorală şi adoptarea unei linii pro-establishment atât în ceea ce priveşte politica internă, cât şi cea externă.

Assange s-a refugiat în ambasada Ecuadorului din Londra din 2012, după ce a fost acuzat de comiterea unui viol în Suedia, lucru pe care acesta îl neagă. Assange susţine că procedurile sunt folosite ca un pretext pentru a permite extrădarea sa în SUA.