Şefii UE condamnă sancţiunile SUA împotriva Curţii Penale Internaţionale
Vineri, înalţii oficiali ai Uniunii Europene au condamnat sancţiunile impuse de SUA împotriva a patru judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI).
„CPI trage la răspundere autorii celor mai grave crime din lume (şi) dă voce victimelor”, a scris preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe X.
„Trebuie să poată acţiona liber, fără presiuni. Vom apăra întotdeauna justiţia globală (şi) respectarea dreptului internaţional”, a adăugat ea.
CPI „trebuie să rămână liberă de presiuni şi fidelă principiilor sale”, a scris Kaja Kallas, şefa diplomaţiei europene.
„Vom sprijini întotdeauna activitatea sa vitală şi îi vom proteja independenţa”, a adăugat ea.
Purtătoarea de cuvânt a lui Kallas a declarat că impactul sancţiunilor va fi monitorizat şi că se evaluează posibilele reacţii.
Acestea ar putea include aplicarea aşa-numitului „statut de blocare” pentru a convinge companiile europene să nu coopereze la punerea în aplicare a sancţiunilor americane.
Administraţia americană acuză tribunalul cu sediul la Haga de acţiuni nefondate şi ţintite împotriva Statelor Unite şi Israelului.
Washingtonul acuză judecătorii sancţionaţi că au autorizat o anchetă asupra soldaţilor americani din Afganistan sau că au facilitat emiterea de mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi a fostului ministru al apărării Yoav Galant în legătură cu războiul din Gaza.
Ca urmare a sancţiunilor, toate bunurile din SUA ale judecătorilor vor fi îngheţate. În plus, companiile americane şi cetăţenii americani nu mai au voie să facă afaceri cu aceştia. Cu toate acestea, guvernul american nu a emis o interdicţie de intrare.
Judecătorii vizaţi sunt Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibáñez Carranza din Peru, Reine Alapini-Gansou din Benin şi Beti Hohler din Slovenia.
CPI judecă cele mai grave crime, precum genocidul, crimele de război şi crimele împotriva umanităţii, din 2002. Toate ţările UE sunt membre ale CPI. Cu toate acestea, SUA, Israelul şi Rusia nu sunt semnatare.
Donald Trump a dispus deja sancţiuni în primul său mandat de preşedinte al SUA, când tribunalul a anchetat presupuse crime de război comise de soldaţi americani în Afganistan. Succesorul său, Biden, a anulat aceste sancţiuni.
