Scenariile privind o ieşire elenă din zona euro câştigă teren

Înţelegerea pieţei europene

Pieţele bursiere europene s-au contractat săptămâna trecută, pe măsură ce indicele de referinţă EURO STOXX a pierdut 1,5 la sută, dar moneda euro a câştigat 1,5 la sută, ajungând la 1.2516.

Comercianţii speculează că euro a crescut datorită unui impuls tehnic, pentru a închide o divergenţă între tranzacţiile swap europene şi americane pe rata dobânzii, din moment ce, în mod normal, piaţa de valori şi moneda euro cresc sau scad la unison.

Specialistul valutar al Citigroup, Steven Englander, a comentat într-o notă adresată clienţilor: "Când privim indicatorul nostru de poziţionare CitiFX Acces suntem marcaţi de oscilaţia euro. În mai puţin de o lună, euro ... a trecut de la [o monedă] pe care toată lumea se simţea bine să o învingă, la a arăta ridicări semnificative".

Grecia este din nou în mijlocul problemelor europene

"Economia noastră sângerează", a declarat joia trecută prim-ministrul grec Antonis Samaras, din partidul Noua Democraţie, într-un interviu cu ziarul german Süddeutschen Zeitung.

Din acest motiv, el a sugerat că Grecia ar trebui să primească mai mult timp pentru punerea în aplicare a reducerilor bugetare şi a altor modalităţi de creştere a veniturilor, la o întâlnire cu preşedintele Eurogroupului - asociaţia miniştrilor de finanţe a Uniunii Europene - Jean-Claude Juncker, miercurea trecută. Samaras nu exagerează în niciun fel, ziarul elen Thema raportând că, de la începutul anului s-au închis 1250 de întreprinderi din Salonic - cel de-al doilea oraş ca mărime al ţării.

Abia în martie ţara a intrat în incapacitate de plată a 75 la sută din datoria restantă din sectoarele private – bănci şi societăţi de asigurare, precum şi investitori individuali – cu toate că exploataţiile oficiale ale datoriei elene – deţinute în cea mai mare parte de la Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Mecanismul de stabilitate financiară europeană – şi-au păstrat întreaga valoare. În cursul restructurării datoriei, instituţiile sus-numite au convenit asupra unui calendar pentru ca Grecia să revină la stabilitate financiară şi solvabilitate.

Răbdarea pare să fie pe terminate

Samaras a făcut lobby pentru o amânare de doi ani a punerii în aplicare a reducerilor bugetare, în timpul vizitei sale la Berlin, vinerea trecută, şi la Paris, joia trecută.

Cancelarul german Angela Merkel nu a făcut nicio concesie şi a afirmat că se aşteaptă ca Grecia să-şi îndeplinească promisiunile, dar a susţinut că "[vrea] ca Grecia să rămână o parte a zonei euro", pentru că o ieşire greacă ar putea avea "un efect de domino" şi cauza alte ieşiri. Preşedintele francez Francois Hollande a fost şi mai reţinut la comentarii, vorbind doar despre o "situaţie dificilă" pentru ţară. Observatorii s-au aşteptat ca Franţa să îi dea Greciei cel puţin un oarecare sprijin verbal.

Între timp, cancelarul german se confruntă cu din ce în ce mai multe apeluri care susţin că o ieşire elenă din zona euro ar putea fi uşor de gestionat. Un raport al Financial Times Deutschland citează un purtător de cuvânt al ministrului finanţelor Wolfgang Schäuble ca afirmând că "există un grup de lucru care studiază în principal criza datoriilor suverane" şi că guvernul se pregăteşte pentru toate eventualităţile. Surse din interiorul ministerului au relatat că anumiţi colegi de-ai lor calculează cum poate fi evitat un eventual efect de domino.

Guvernul german nu este unit

În timp ce aceste măsuri pot fi considerate un comportament prudent, există politicieni germani ce fac parte din facţiunea lui Merkel, spre uimirea cancelarului, care cer în mod deschis excluderea Greciei din zona euro.

Secretarul general al partidului coaliţiei CSU, Alexander Dobrindt, a declarat într-un interviu săptămânalul uigerman Bild am Sonntag, că el prevede o ieşire greacă în 2013 şi l-a criticat în mod deschis pe şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, că abuzează de BCE în scopul satisfacerii "intereselor italiene." El a adăugat că este vehement împotriva ajutării necondiţionate a "dependenţilor de datorii."

În timp ce Dobrindt nu deţine poziţia cea mai importantă din guvernul german şi ar putea fi privit ca un jucător de rezervă, critica sa împotriva BCE este importantă, deoarece piaţa ştie că Germania trebuie să fie unită în susţinerea unor măsuri speciale de ajutare a băncii centrale.

Preşedintele Băncii Centrale Germane, Jens Weidmann - pe care îl sprijină Merkel - a emis un avertisment similar, deşi mai puţin provocator, într-un interviu cu săptămânalul german Der Spiegel, atunci când a vorbit despre achiziţiile de obligaţiuni ale BCE: "O astfel de politică este pentru mine o reminiscenţă a finanţării publice prin imprimare. ... În democraţii, parlamentele sunt cele care ar trebui să decidă asupra unor astfel de riscuri extinse şi nu băncile centrale". Aceste comentarii ar putea constitui o parte din motivul pentru care pieţele de capital au scăzut şi moneda euro a crescut.

Efectul de domino - o ameninţare reală

În ciuda fricii lui Merkel privind un efect de domino şi a dorinţei ei de a menţine Grecia în zona euro, analiştii cred că atât o ieşire greacă cât şi un efect de domino sunt posibilităţi foarte reale.

Un raport al băncii de investiţii Citigroup a susţinut: "În timp ce deciziile BCE pot contribui la limitarea efectelor economice şi financiare secundare asupra pieţei din cauza unui "Grexit", probabilitatea "Grexit-ului" în sine intră în centrul atenţiei, în opinia noastră. Pare să existe o prăpastie considerabilă - şi probabil de netrecut - între capacitatea guvernului elen de a reduce rapid deficitul fiscal şi punerea în aplicare a principalelor reforme şi privatizări, precum şi a măsurilor pe care naţiunile creditoare le cer pentru extinderea finanţării." Termenul limită crucial pentru acest eveniment va fi sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, când va fi publicat următorul raport privind progresele Greciei. În cazul în care Grecia nu îşi va îndeplini obiectivele stabilite din nou, va fi foarte greu pentru naţiunile creditoare să justifice menţinerea ţării în zona euro.

În eventualitatea unei ieşiri elene, un efect de domino nu poate fi exclus, potrivit unui raport al grupului de experţi VOX. "Dacă o ţară (Grecia) se îndepărtează de zona euro ... actualul bank-run* lent din sud se va accelera şi va deveni un bank-run masiv de la cele mai multe bănci din Europa de Sud, sistemul bancar nemaifuncţionând", potrivit unui raport VOX. Au existat trei exemple istorice de uniuni monetare eşuate în Europa - Imperiul habsburgic, Uniunea Sovietică şi Iugoslavia - şi toate au dus la dizolvare, odată ce primul membru a ieşit din sistem.

Săptămâna ce urmează

În timp ce luna septembrie va fi plină de evenimente importante, cum ar fi evaluarea progreselor Greciei, alegerile olandeze, o hotărâre a Curţii Constituţionale Germane cu privire la măsuri ulterioare de ajutorare şi o întâlnire BCE, ultima săptămână a lunii august oferă doar câteva momente care captează atenţia.

Luni, ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble se va întâlni cu ministrul francez de finanţe Pierre Moscovici, iar cancelarul german Angela Merkel se va întâlni miercuri cu premierul italian Mario Monti. De obicei, aceste reuniuni oferă pieţelor unele indicaţii privind direcţia în care se îndreaptă sprijinul fiscal şi monetar.

Datele economice demne de urmărit vor fi evaluarea germană a climatului de afaceri, IFO, şi evaluarea şomajului din zona euro.

* aflux de cereri de retragere a banilor de către depunătorii de la o bancă