Scandalul spionajului electronic: Germania trebuie să renunţe la tonul moralizator (preşedintele Carnegie Europe)

Răspunsurile din Germania la acuzaţiile că telefonul mobil al cancelarului german Angela Merkel a fost ascultat au fost dure şi emoţionale, însă germanii trebuie să accepte că puterea naţiunii lor şi tonul din ce în ce mai asertiv al Germaniei în politica externă vin cu un preţ, scrie Jan Techau, preşedintele Carnegie Europe, în ediţia de joi a Financial Times.

Majoritatea germanilor se bucură în linişte de statutul ţării lor de 'cea mai importantă a treia ţară din lume', aşa cum obişnuia să spună un fost ambasador al SUA la Berlin. Totuşi, în ultimul deceniu şi jumătate, politica externă a Germaniei a indicat un orizont de independenţă fără precedent. Germania s-a opus ferm invaziei conduse de SUA în Irak, chiar cu preţul de a risca o dispută transatlantică - o atitudine considerată de neconceput cu doar câţiva ani înainte.

Mai recent, Germania a păstrat cu încăpăţânare direcţia în timpul crizei din zona euro, cerând reforme economice dure şi consolidare fiscală în ţările afectate, în schimbul plasării unei cantităţi mari din banii contribuabililor germani în fondurile de salvare şi în mecanismele de stabilitate din zona euro.

De asemenea, Germania nu s-a ţinut departe de jocurile de putere dure, atunci când s-a pus problema protejării intereselor industriilor sale de export generatoare de profit, cum ar fi cea auto, industria chimică şi cea constructoare de maşini.

Cu toate acestea, acest nou rol al Berlinului face mai important ca niciodată pentru puterile străine, fie ele prietene sau duşmane, să înţeleagă ce crede Germania şi ce intenţionează să realizeze.

Potrivit lui Techau, dezbaterea din Germania de la dezvăluirile făcute de WikiLeaks şi de Edward Snowden, fostul consultant al NSA, ne sugerează o naţiune care se luptă să îşi adapteze cultura strategică şi instinctele politice.

După reunificarea Germaniei, primul său instinct nu a fost de a se bucura de noua sa dimensiune şi supremaţie, ci de a profita de avantajele păcii. Doar în ultimii ani a Berlinul a început să se gândească fără tragere de inimă la situaţia schimbată din vecinătatea sa şi la implicaţiile unei Americi mai puţin înclinată să subvenţioneze siguranţa europeană.

Cu toate acestea, mulţi germani încă mai cred, sau cel puţin speră, că pot avea în acelaşi timp un statut de naţiune cu o viziune independentă cât şi detaşarea de ambiguitatea morală a politicii internaţionale.

Acesta este motivul pentru Berlinul are nevoie acum de o reacţie inteligentă şi strategică la afacerea de spionaj, notează Techau.

Din fericire, reacţia Germaniei a fost una măsurată. Cancelarul Angela Merkel, un strateg priceput, a evitat cu pricepere să critice SUA, însă a făcut, în acelaşi timp, suficient zgomot pentru a împăca publicul deja iritat. Este necesar însă un răspuns care merge dincolo de simpla tactică, necesitând chiar şi mai multă pricepere politică.

Germania trebuie să investească semnificativ în propriile servicii de informaţii, pentru a evita viitoarele momente stânjenitoare, atât pentru ea cât şi pentru partenerii săi. Germania are nevoie de spioni mai buni şi tehnologie îmbunătăţită pentru a se proteja împotriva spionajului. De asemenea, Berlinul trebuie să îşi îmbunătăţească propria sa colecţie de date şi de interceptări. Un centru de putere cum este Germania are nevoie de servicii de informaţii de top pentru a concura. Ceilalţi nu se aşteaptă la mai puţin.