Pentagonul, pregătit să reia loviturile dacă acordul de pace cu Iranul se prăbuşeşte
Armata SUA a emis un avertisment clar privind disponibilitatea sa de a reactiva operaţiunile kinetice împotriva Republicii Islamice Iran, condiţionând în mod explicit suspendarea embargoului său comercial global asupra Teheranului de conformarea completă a acestuia cu un memorandum diplomatic de înţelegere aflat în curs de negociere, a relatat Reuters.
Avertismentul a fost transmis de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, sâmbătă, 30 mai, în timpul unui discurs susţinut la Dialogul Shangri-La din Singapore – principalul summit de securitate al Asiei pentru miniştri ai apărării, comandanţi militari şi diplomaţi internaţionali.
Declaraţiile lui Hegseth proiectează o poziţie strictă de tipul „pace prin forţă”, în timp ce negociatorii internaţionali lucrează pentru a asigura un sfârşit permanent al războiului maritim.
„Suntem capabili să reluăm loviturile dacă acest lucru devine necesar... suntem pe deplin pregătiţi pentru asta. Avem suficiente rezerve atât în regiune, cât şi în restul lumii, aşa că ne aflăm într-o poziţie foarte bună.”, a declarat Hegseth, potrivit Kyiv Post.
Demersul lui Trump pentru un acord favorabil
Şeful Pentagonului a explicat că, deşi armata SUA rămâne în stare de alertă ridicată, preşedintele american Donald Trump dă dovadă de răbdare pentru a obţine un aranjament structural avantajos.
Condiţia principală pentru orice document obligatoriu semnat de Casa Albă rămâne o garanţie absolută şi verificabilă că Iranul nu va dezvolta şi nu va deţine niciodată o armă sau o bombă nucleară funcţională.
Avertismentul activ vine după ce Trump a anunţat vineri, 29 mai, că a convocat o analiză la nivel înalt în cadrul Situation Room de la Casa Albă pentru a lua o decizie finală privind propunerea de încheiere a războiului.
Cadrul strategic aflat în prezent în analiză prevede o prelungire temporară cu 60 de zile a armistiţiului regional negociat iniţial pe 7 aprilie, care recent s-a apropiat de o prăbuşire totală în urma unui schimb direct de focuri între active ale Marinei SUA şi baterii de coastă iraniene în Strâmtoarea Hormuz.
Costul uluitor al confruntării din Golful Persic
Conflictul, care a fost iniţiat în comun de SUA şi Israel la 28 februarie, a provocat instabilitate economică pe scară largă la nivel global. Ostilităţile au declanşat o creştere masivă a preţurilor internaţionale la energie după ce Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz – un punct strategic vital pentru transportul maritim, prin care trece aproximativ 20% din transportul mondial de ţiţei.
Pentru a inversa efectele economice negative, planul de 60 de zile aflat în discuţie stabileşte o cale sincronizată, pas cu pas, de detensionare. Iranul trebuie să elimine complet reţelele sale ofensive de mine navale într-un interval strict de 30 de zile şi să garanteze traficul maritim neîngrădit prin strâmtoare, fără taxe arbitrare de trecere sau de monitorizare.
În reciprocitate exactă pentru deschiderea rutelor maritime, SUA vor ridica treptat blocada navală fără precedent impusă porturilor iraniene la mijlocul lunii aprilie. Totuşi, oficialii americani notează că retragerea navelor de război americane va fi strict corelată cu volumul traficului comercial restabilit în siguranţă în Golf.
Acordul stabileşte, de asemenea, o misiune comună de inginerie SUA–Iran–AIEA pentru descoperirea şi distrugerea stocurilor puternic îmbogăţite de materiale radioactive – denumite „Praf Nuclear” – care sunt în prezent blocate sub munţi prăbuşiţi în urmă cu 11 luni în urma unor lovituri americane efectuate de bombardiere stealth B-2 cu încărcătură mare.
În aşteptarea confirmării directe din partea Teheranului
Avertismentul tranşant al lui Hegseth la Dialogul Shangri-La serveşte drept reamintire strategică a faptului că Washingtonul nu va ezita să reactiveze grupurile sale de atac bazate pe portavioane dacă negociatorii iranieni încearcă să modifice principiile fundamentale ale documentului.
Potrivit rapoartelor de informaţii ale Casei Albe, Trump intenţionează să mai aştepte câteva zile înainte de a-şi aplica semnătura finală. Administraţia menţine o politică strictă de verificare, refuzând să ratifice oficial memorandumului până când canalele electronice de monitorizare nu vor putea confirma în mod definitiv că liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, şi-a dat personal acordul pentru fiecare paragraf în parte, reducând astfel riscul de neconformare ulterioară sau de veto-uri interne din partea facţiunilor iraniene radicale.
Până la obţinerea acestei verificări, fondul internaţional de reconstrucţie în valoare de miliarde de dolari, destinat refacerii postbelice, rămâne îngheţat, iar activele de luptă ale Pentagonului rămân pregătite pentru desfăşurare imediată.
