Scandalul SIPA. Macovei: "Decredibilizarea justiţiei trebuie să înceteze!"

Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei pledează, printr-o postare pe Facebook, pentru declasificarea tuturor documentelor ce privesc arhiva SIPA/DGPA, inclusiv a raportului Chiuariu-Predoiu.

"Decredibilizarea justiţiei trebuie să înceteze", scrie Macovei, atrăgând atenţia că subiectul arhivei este readus brusc în atenţie, "cu previzibilele manipulări şi distorsiuni specifice perioadei pe care o traversăm", la peste 10 ani după ce ea a dispus închiderea SIPA/DGPA şi a secretizat arhiva.

Interesul societăţii este ”dirijat” nu spre ceea ce a făcut SIPA/DGPA din 1991, de la înfiinţare, nu spre cei care au instrumentat şi folosit informaţii obţinute nelegal, mai ales în mandatul fostului ministru Rodica Stănoiu - când, conform presei vremii, se făcea o adevărată poliţie politică -, ci spre persoana mea şi a echipei alături de care am lucrat. Adică, exact împotriva celor care am pus capăt acestor practici. În mod evident, ţinta este decredibilizarea justiţiei, iar acesta este interesul unor politicieni, moguli şi oameni de afaceri certaţi cu legea", susţine Macovei.

Europarlamentarul mai adaugă că acuzele ce i se aduc sunt nefondate şi se va adresa justiţiei şi, de asemenea, reconfirmă faptul că nu a primit, văzut, sustras, copiat nicio informaţie din arhiva DGPA/SIPA şi nici n-a dat vreun ordin cuiva să facă astfel de lucruri.

"Doresc şi eu, cum îşi doreşte şi societatea, să se afle adevărul despre conţinutul arhivei DGPA/SIPA. Am început această acţiune, pentru informarea societăţii şi a magistraţilor, după închiderea SIPA/DGPA, dar nu am reuşit s-o finalizez în timpul mandatului meu, mandat care a luat sfârşit la câteva luni după ce începuse efectiv evaluarea conţinutului arhivei. Doresc ca ancheta procurorilor (dosarul deschis de DIICOT în urma plângerii penale făcute de judecătorul Cristi Danileţ) să stabilească acest adevăr, iar Comisia, care înţeleg că va fi înfiinţată la Ministerul Justiţiei, să fie mai presus de orice îndoială şi să evalueze arhiva", scrie Macovei.

Cât despre desecretizarea arhivei, Macovei consideră că o decizie în acest sens este neavenită până când nu se va şti exact ce conţine arhiva.

Doar după aceea, în cunoştinţă de cauză şi cu responsabilitate, se poate decide ce anume poate fi declasificat şi ce nu. Legea şi regulamentul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) sau cele privind Arhivele Naţionale pot fi un exemplu şi, oricum, viaţa privată a magistraţilor trebuie protejată.

Şi, pentru că nu am şi nu am avut niciodată nimic de ascuns şi consider că ceea ce am făcut în privinţa desfiinţării SIPA a fost onest şi corect, consider că ar fi necesar să se declasifice toate documentele ce privesc arhiva SIPA/DGPA - ordine de ministru, ordine ale conducerii SIPA/DGPA, hotărâri de guvern, note de fundamentare, procesele verbale de închidere a unor inventarieri etc.- începând de la înfiinţare şi până în prezent, inclusiv raportul Chiuariu-Predoiu.

Intoxicările şi manipularea opiniei publice trebuie să înceteze. Ideea că unii procurori şi judecători au fost şantajaţi cu informaţii din dosare SIPA/DGPA în ultimii 12 ani, când au fost condamnări zguduitoare în lumea politică, de afaceri sau de presă, este nedreaptă pentru sistemul de justiţie şi serveşte numai interesului particular al unor oameni care au probleme cu legea de a pune presiune pe magistraţi, a decredibiliza sistemul de justiţie, a falsifica adevărul şi a rescrie trecutul. Şi toate acestea, pentru ca ei să scape de răspundere", concluzionează Macovei.

SIPA

SIPA (la vremea respectivă devenită DGPA) a fost desfiinţată în 2006, la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei. Potrivit hotărârii de guvern, documentele din arhivă trebuiau prelucrate şi inventariate de o comisie specială şi predate cu avizul conform al CSAT către Arhivele Naţionale sau instituţiile din sistemul de apărare şi siguranţă naţională, printre care şi SRI.

Potrivit gândul.info, judecătorul Cristi Danileţ, care a făcut parte din prima comisie de inventariere, declara la vremea respectivă că arhiva conţinea note informative nesemnate din registrul bârfei, care ar distruge însă reputaţia oricărui magistrat din România dacă ar fi publicate.