Incident la comemorarea anuală a victimelor Holocaustului: Silviu Vexler, reproşuri pentru preşedintele Nicuşor Dan


Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), deputatul Silviu Vexler, i-a reproşat joi preşedintelui Nicuşor Dan decizia de a se opune legii privind combaterea antisemitismului, xenofobiei şi a discursului instigator la ură, afirmând că aceasta a avut „un impact direct, major şi negativ atât asupra evreilor din ţara noastră, cât şi asupra societăţii în general”.
„Recent, mai ales ca urmare a tentativelor de reabilitare a Mişcării legionare şi a impactului pe care aceste tentative le-au avut în societate, a riscului pe care îl are radicalizarea individuală, a promovării fără limite a mesajelor antisemite în spaţiul public, am iniţiat Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, denumită generic de presă ‘Legea Vexler’. (…) Domnule preşedinte Dan, aţi hotărât să vă opuneţi acestei legi. (…) Legea spune că dacă faci o organizaţie cu caracter legionar, trebuie să faci puşcărie. Eu cred că nu. (…) E de neacceptat”, a spus Vexler, potrivit Agerpres, la ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului, organizată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti.
Deputatul a subliniat că legea a fost adoptată de Parlament cu sprijinul unanim al partidelor democratice şi validată de Curtea Constituţională, care a constatat că este „clară, precisă şi predictibilă prin raportare la conţinutul reglementării”.
„Aceste gesturi au fost, din păcate, interpretate ca o încurajare extraordinară de către acel segment din societate care îşi doreşte, în esenţă, să distrugă democraţia din România. Au perceput-o ca pe o încurajare pentru promovarea în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizaţiilor extremiste, inevitabil a antisemitismului şi a tuturor formelor de extremism. Pare că, într-o clipă, peste 30 de ani de eforturi ale României s-au năruit”, a mai declarat preşedintele FCER.
Silviu Vexler a precizat însă că nu crede că aceasta a fost intenţia preşedintelui:
„Sunt convins că nu aceasta a fost intenţia dumneavoastră, dar aşa arată realitatea pe care noi şi comunităţile evreieşti o trăim în fiecare zi. Cuvintele şi gesturile sunt mai puternice — mult mai puternice decât armele.”
El a atras atenţia că antisemitismul „a ajuns în întreaga lume la un nivel care nu a mai existat de la Holocaust” şi că România nu este ocolită de această tendinţă.
„Negaţionismul Holocaustului a devenit o practică curentă. Ura a devenit o atitudine normalizată. (…) Comemorările Holocaustului, care au o importanţă simbolică fundamentală, se transformă uneori într-un formalism automat, într-o formă fără fond, dacă nu sunt dublate de măsuri concrete”, a avertizat Vexler.
„Avem oare noi dreptul astăzi să reconciliem memoria victimelor Holocaustului cu a acelora care le-au distrus viaţa? Sau avem obligaţia absolută de a le apăra memoria şi adevărul cu orice preţ? Memoria nu poate fi apărată prin acceptarea transformării criminalilor în eroi, indiferent de context”, a continuat acesta.
Mesajul transmis de Nicuşor Dan la ceremonie
Prezent la eveniment, preşedintele României a declarat:
"Comemorăm azi un eveniment tragic din istoria noastră, în care foarte mulţi oameni au murit, foarte multe familii au avut o imensă suferinţă pentru simplul motiv că aveau o altă apartenenţă etnică.
Într-un moment al istoriei în care vedem tensiuni tot mai mari şi vedem aceeaşi tentaţie de a arunca vina pentru neîmpliniri personale sau sociale tot timpul către celălalt, avem obligaţia să avem în memorie şi să păstrăm memoria acestui eveniment tragic, avem obligaţia să combatem prin toate mijloacele discursul antisemit, discursul xenofob, discursul care incită la ură, şi, într-un moment în care forţe ostile democraţiei încearcă să adâncească toate tensiunile şi toate distanţele între grupuri sociale, culturale, etnice din societatea noastră, avem obligaţia ca în manifestările noastre publice să încurajăm toleranţa şi discursul incluziv. Este o obligaţie pe care o avem faţă de memoria victimelor şi a tuturor celor care au suferit.
Deci să păstrăm memoria acestor oameni, să păstrăm memoria acestor suferinţe şi să acţionăm astfel încât lucrurile acestea să nu se mai întâmple niciodată în România."
De ce a atacat Nicuşor Dan "legea Vexler"
Reamintin că preşedintele Nicuşor Dan a oferit în urmă cu aproape 3 luni explicaţii privind decizia sa de a contesta la Curtea Constituţională legea referitoare la combaterea antisemitismului, iniţiată de deputatul Silviu Vexler. Acesta din urmă anunţase chiar returnarea distincţiei primite de la statul român, acuzând că sesizarea preşedintelui ar încuraja ideologia legionară şi extremismul.
În replică, preşedintele a precizat că acţiunea sa este o obligaţie constituţională şi nu reflectă în niciun fel o susţinere a unor ideologii extremiste.
„Ca să lămurim, este o obligaţie constituţională a preşedintelui ca, pentru orice lege votată de Camera decizională din Parlament, în termen de 20 de zile, fie să o promulge, fie să o trimită la Curtea Constituţională dacă apreciază că este neconstituţională, fie să o retrimită Parlamentului dacă consideră că anumite chestiuni trebuie clarificate sau modificate. În intervalul ăsta de timp, cred că am promulgat vreo 40–50 de legi. Pe aceasta am trimis-o la Curtea Constituţională, iar pe cea privind codul rutier am retrimis-o Parlamentului pentru că existau prevederi care încălcau unele directive europene — cel puţin aşa au apreciat colegii mei”, a declarat Nicuşor Dan.
El a respins categoric orice asociere cu încurajarea manifestărilor extremiste şi a cerut autorităţilor să ancheteze ameninţările concrete cu care s-au confruntat jurnalişti şi chiar deputatul Vexler.
Referindu-se la conţinutul legii, preşedintele a atras atenţia asupra unor prevederi vagi, care, în opinia sa, pot duce la interpretări abuzive.
„Sunt nişte chestiuni extrem de neclare. Şi vă dau un exemplu: în oraşul Făgăraş există o mică asociaţie care se ocupă de promovarea rezistenţei din munţii Făgăraş. Face expoziţii, evenimente de acest tip. Între membrii rezistenţei au fost şi persoane care, în trecutul lor, au fost parte din mişcarea legionară. Întrebarea este: această asociaţie are sau nu caracter legionar? Pentru că legea nu ne spune. Şi dacă are, oamenii ăştia trebuie să facă puşcărie sau nu? Pentru că legea ne spune că dacă fondezi o asociaţie cu caracter legionar, trebuie să faci puşcărie. Eu cred că nu. Eu cred că este legitim să promovezi rezistenţa anticomunistă din munţii Făgăraş”, a explicat Nicuşor Dan.
„Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestările xenofobe, antisemite, rasiste — fără discuţie. Dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări şi, eventual, la abuz”, a mai spus şeful statului la jumătatea lunii iulie.
Ulterior, în luna iulie, Curtea Constituţională a respins sesizarea depusă de preşedintele Nicuşor Dan împotriva legii, argumentând printre altele că „nu se poate accepta ca valorile şi principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice şi instituţionale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populaţie (…) să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare”.