Şase inculpaţi, trimişi în judecată pentru explozia din Rahova. Procurori: Putea fi prevenită. Au ignorat şapte sesizări

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au dispus miercuri, 4 noiembrie, trimiterea în judecată a şase inculpaţi, patru persoane fizice şi două persoane juridice, în dosarul exploziei produse pe 17 octombrie 2025 într-un bloc din cartierul Rahova, soldată cu moartea a patru persoane şi rănirea altor opt. Ancheta a stabilit că, deşi operatorul de distribuţie a gazelor fusese sesizat de şapte ori cu privire la mirosul de gaz din zonă, sursa scurgerii nu a fost identificată şi izolată înaintea tragediei.

Potrivit comunicatului Parchetului, inculpaţii sunt acuzaţi de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru. Printre aceştia se numără operatorul sistemului de distribuţie a gazelor naturale din zonă, doi angajaţi ai acestuia care au intervenit la sesizările locatarilor, o societate autorizată pentru verificarea instalaţiilor de gaze şi doi instalatori angajaţi ai acesteia.

Anchetatorii susţin că fiecare dintre cei şase inculpaţi a contribuit, prin nerespectarea unor obligaţii de intervenţie şi siguranţă, la menţinerea situaţiei de pericol care a dus la producerea exploziei.

Conductă de gaze, perforată în două locuri

Potrivit concluziilor anchetei, în dimineaţă zilei de 16 octombrie 2025, unele defecţiuni ale cablurilor electrice subterane au provocat încălzirea şi perforarea, în două puncte, a conductei care alimenta cu gaze naturale blocul 32, situat între blocurile 32 şi 33 din cartierul Rahova.

Gazele scurse au pătruns în canalul termic subteran şi au migrat către subsolul blocului 32, scara 2, propagându-se ulterior prin puţul liftului şi prin alte spaţii tehnice ale clădirii.

Acumularea gazelor, în special la etajele superioare, a dus la formarea unui amestec exploziv, care s-a aprins pe 17 octombrie, la ora 09:08, la nivelul etajelor 5 şi 6.

Explozia s-a declanşat într-un apartament de la etajul 5, iar procurorii consideră că sursa cea mai probabilă de aprindere a fost o scânteie produsă la acţionarea unui întrerupător electric.

Anchetatorii au stabilit că oprirea alimentării cu gaze a blocului nu a întrerupt scurgerea, deoarece conducta avariată se afla în sistemul de distribuţie, înaintea instalaţiei de utilizare a imobilului.

Şapte sesizări privind mirosul de gaz

Potrivit Parchetului, între 16 octombrie 2025, ora 07:08, şi momentul exploziei, operatorul de distribuţie a fost sesizat de şapte ori cu privire la mirosul de gaz din cele două blocuri învecinate.

Cu toate acestea, intervenţiile nu au dus la identificarea conductei avariate.

Procurorii reproşează operatorului că nu a mobilizat echipele şi resursele necesare pentru localizarea defectului, nu a asigurat verificarea tuturor zonelor obligatorii şi a permis închiderea incidentelor fără o fundamentare tehnică verificabilă.

De asemenea, sesizările repetate din aceeaşi zonă nu au fost analizate împreună, deşi mirosul de gaz persista inclusiv după oprirea alimentării imobilelor.

Unul dintre agenţii de intervenţie, în vârstă de 54 de ani, a verificat blocul în care avea să se producă explozia în dimineaţa zilei de 16 octombrie.

Potrivit anchetatorilor, acesta nu a examinat efectiv subsolul şi nici reţeaua de distribuţie în zonele prevăzute de proceduri, deşi existau indicii privind prezenţa metanului.

Mai mult, agentul ar fi luat în calcul inclusiv monoxidul de carbon drept posibilă explicaţie pentru mirosul reclamat, deşi acesta este un gaz incolor şi inodor.

Angajatul a întrerupt şi sigilat alimentarea instalaţiei de utilizare, după care a părăsit zona fără să identifice şi să pună în siguranţă conducta avariată.

Cel de-al doilea agent, în vârstă de 31 de ani, a intervenit de două ori la blocul învecinat, pe 16 şi 17 octombrie.

La prima intervenţie a oprit alimentarea cu gaze, fără să verifice reţeaua de distribuţie şi spaţiile subterane din vecinătate.

La a doua intervenţie, deşi mirosul de gaz şi alarmele reapăruseră, iar măsurătorile indicau prezenţa metanului, acesta a apreciat că incidentul nu se confirmă şi nu a dispus extinderea verificărilor.

Procurorii arată ca, după încheierea ultimei sale intervenţii, au mai trecut aproximativ şapte ore şi jumătate până la explozie, timp în care ar fi putut fi luate măsuri de protecţie, inclusiv evacuarea locatarilor.

Instalatorii au detectat gaze, dar au plecat fără să anunţe distribuitorul

Ancheta a vizat şi intervenţia unei societăţi autorizate pentru verificarea instalaţiilor de gaze, contractată de asociaţia de proprietari după oprirea alimentării.

Pe 16 octombrie, între orele 16:30 şi 17:00, doi instalatori, în vârstă de 23 şi 26 de ani, au efectuat verificări în blocul 32.

Unul dintre aceştia a utilizat un detector în spaţiile comune, inclusiv în apropierea accesului către subsol, iar celălalt a redeschis temporar alimentarea pentru verificarea aparatelor din două apartamente.

Deşi aparatele au detectat prezenţa gazelor în imobil, instalatorii nu au extins verificările la subsol şi în celelalte zone în care gazele se puteau infiltra.

Potrivit procurorilor, aceştia au atribuit mirosul unor materiale arse şi au părăsit clădirea fără să anunţe operatorul de distribuţie şi fără să asigure aerisirea şi supravegherea spaţiilor afectate.

Intervenţia a avut loc cu mai mult de 16 ore înaintea exploziei.

Anchetatorii precizează că instalatorii nu aveau obligaţia de a repara conducta subterană, această responsabilitate revenind operatorului de distribuţie. Ei aveau însă obligaţia de a sesiza imediat distribuitorul şi de a menţine măsurile de protecţie.

În cazul tuturor celor şase inculpaţi, procurorii au reţinut culpa fără prevedere, apreciind că aceştia trebuiau şi puteau să anticipeze riscul unei explozii, având în vedere pregătirea profesională şi atribuţiile fiecăruia.

Operatorul de distribuţie a energiei electrice, scos de sub urmărire penală

Deşi ancheta a stabilit că defectele electrice subterane au provocat perforarea conductei de gaze, procurorii au dispus clasarea cauzei faţă de operatorul de distribuţie a energiei electrice, care avusese calitatea de suspect.

Potrivit Parchetului, probele nu au evidenţiat încălcarea unei norme tehnice concrete de exploatare care să fi contribuit la producerea exploziei şi nici posibilitatea operatorului de a prevedea rezultatul în împrejurările respective.

Pagube uriaşe şi bunuri sechestrate de peste 68 de milioane de euro

Explozia a provocat moartea a patru persoane şi rănirea altor opt. Toate cele 54 de apartamente ale scării afectate au devenit inutilizabile, iar alte 96 de imobile din vecinătate au fost deteriorate.

De asemenea, 45 de autoturisme au fost distruse sau avariate.

În dosar, 297 de persoane fizice şi juridice s-au constituit părţi civile.

Pentru garantarea recuperării prejudiciilor, procurorii au dispus măsuri asigurătorii până la concurenţa sumelor de 68.095.536 de euro şi 6.547.076,94 lei, reprezentând valoarea probabilă actualizată a pagubei.

Au fost puse efectiv sub sechestru mai multe bunuri, inclusiv imobilul în care se află sediul operatorului de distribuţie a gazelor, format dintr-un teren de 15.306 metri pătraţi şi nouă construcţii, precum şi bunuri ale unuia dintre agenţii de intervenţie.

Valoarea estimată a bunurilor sechestrate depăşeşte 68 de milioane de euro.

Peste 200 de persoane audiate

Ancheta, finalizată la un an şi 18 zile de la producerea exploziei, a inclus audierea a peste 200 de persoane, percheziţii domiciliare şi informatice, precum şi trei expertize de specialitate privind instalaţiile de gaze, reţeaua electrică şi mecanismul exploziei.

La investigaţii au participat poliţişti şi specialişti ai INSEMEX Petroşani, ai Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti, ai Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ai Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici.

Trei dintre inculpaţii persoane fizice se află sub control judiciar, iar societăţii autorizate pentru verificarea instalaţiilor de gaze i-a fost interzisă desfăşurarea activităţilor de verificare şi revizie tehnică. Procurorii au solicitat menţinerea acestor măsuri.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

Persoanele şi societăţile trimise în judecată beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.