Sârbo-bosniacii vor o confederaţie pentru a se uni cu Rusia

Cazul Crimeii şi uşurinţa cu care pare să se fi rezolvat se extinde şi în alte teritorii europene care simpatizează cu Rusia. Regiunii separatiste Transnistria din Republica Moldova i se alătură acum Republica sârbă din Bosnia - Srpska - care formează o singură ţară alături de bosniacii musulmani şi bosniacii croaţi, conform acordurilor de pace care au pus capăt războiului (1992-1995), informează ziarul ABC.

Proiectul anunţat de preşedintele sârbo-bosniac, Milorad Dodik, este simplu şi deloc original având în vedere că este o calchiere a celui de acum doi ani. Dar evenimentele din peninsula Crimeea, ocupată şi anexată de Rusia fără vărsare de sânge şi aproape fără reacţie din partea Occidentului - i-a dat un nou imbold.

Republica autonomă sârbă din Bosnia vrea 'să deschidă un proces de negociere' cu celelalte comunităţi ale ţării, musulmană şi croată, pentru a transforma actuala federaţie într-o confederaţie de trei state. Intenţia, un secret cunoscut de toată lumea, este însă de a se alătura Federaţiei Ruse, cu care Bosnia practic nu are frontiere.

Negocierea cu slabul guvern federal al republicii şi mai ales cu bosniacii-musulmani, inamici ai rupturii, nu condiţionează decizia finală a sârbilor-bosniaci. Dodik a declarat la o conferinţă de presă desfăşurată în capitala regiunii, Banja Luka, că îşi rezervă dreptul la un referendum unilateral pentru a decide secesiunea. Ceea ce sună familiar, notează ABC.

Războiul civil, în care musulmanii bosniaci au dat majoritatea victimelor (100.000 de morţi), s-a încheiat cu un acord politic ce garantează o relaţie foarte slabă între cele trei comunităţi, dar care a funcţionat destul de bine până acum. Opoziţia sârbilor separatişti - naţionalişti de religie ortodoxă - de a facilita relaţiile cu Europa occidentală, a făcut imposibil un angajament mai mare al UE faţă de Bosnia.

Pe de altă parte, Serbia nu vrea să fie văzută ca cea care incită spiritele în ţara vecină, între alte motive pentru că Belgradul este candidat la integrarea în Uniunea Europeană. Astfel încât naţionaliştii sârbo-bosniaci ai lui Dodik nu au altă opţiune decât să privească spre Rusia, cu care au legături religioase, culturale iar acum şi politice.

Potrivit portalului de ştiri Buka, Kremlinul s-ar afla în spatele creditului special acordat luna trecută de băncile ruseşti autorităţilor de la Banja Luka, după ce Fondul Monetar Internaţional a încetat să mai finanţeze proiectele din această regiune autonomă sârbo-bosniacă.

Pe de altă parte, portalul a publicat o declaraţie a directorului său, Aleksandar Trifunovic: 'Aceasta nu este Ucraina. Bosnia nu are graniţe cu Rusia, nu există aici trupe ruse şi sincer nu-i văd pe parasutiştii ruşi debarcând în republica Srpska pentru a susţine miza secesiunii'.

Ameninţarea preşedintelui Dodik de a organiza un referendum pe tema secesiunii ar putea fi doar o promisiune, în perspectiva alegerilor din octombrie din republica Srpska care se apropie, şi unde - potrivit sondajelor - partidul său ar putea pierde după opt ani consecutivi puterea. Este însă o promisiune care i-ar putea atrage pe naţionalişti şi pe cei disperaţi de situaţia economică.