Rusia, ţara proceselor demonstrative

Liderul sovietic Nikita Hruşciov, care în urmă cu 60 de ani i-a criticat pe Iosif Stalin şi atotputernicul aparat de securitate al acestuia, 'se zvârcoleşte în mormânt': instituţiile de drept ale Rusiei continuă să funcţioneze după principiul proceselor demonstrative staliniste, notează nepoata fostului secretarului general sovietic, Nina Hruşciov, într-un articol pentru Foreign Policy, preluat de Inopressa.ru.

După sentinţele motivate politic emise în cazul fostului preşedinte al Iukos, Mihail Hodorkovski, şi al recalcitrantelor membre ale trupei Pussy Riot, a venit timpul pentru un nou proces demonstrativ, de data aceasta împotriva luptătorului anticorupţie şi bloggerului Aleksei Navalnîi.

Carismaticul lider al opoziţiei ruse este acuzat de faptul că, pe vremea când era consilier al guvernatorului regiunii Kirov, ar fi prejudiciat întreprinderea de stat Kirovles cu circa 530.000 de dolari. Procesul a început abia acum o lună, însă partea acuzaţiei nu este deloc sigură: martorii chemaţi de ea prezintă informaţii contradictorii, atestă indirect nevinovăţia bloggerului, iar unii dintre ei nici nu-şi amintesc dacă au avut vreodată de-a face cu Navalnîi. 'În orice stat unde se respectă legea, o singură declaraţie de acest gen ar fi fost suficientă pentru a retrage acuzaţiile', este convinsă Nina Hruşciova.

Ruşii care urmăresc procesul au senzaţia de deja-vu: ei îşi amintesc de procesele demonstrative din anii 1930, cu sentinţe acuzatorii fabricate, în urma cărora mii de oameni au fost împuşcaţi sau trimişi în lagăre de concentrare.

Recent, Vladimir Putin a vorbit despre Navalnîi în cele mai bune tradiţii ale pervertitei 'justiţii' staliniste. 'Nu pentru opinii politice şi nici măcar pentru acţiuni oamenii sunt aduşi în instanţă, ci pentru încălcarea legii. Faţă de acest proces (la adresa lui Navalnîi) şi faţă de altele trebuie să adoptăm o atitudine extrem de obiectivă', a spus Putin.

Însă, dacă procesele demonstrative staliniste le-au stârnit observatorilor frică şi declaraţii de căinţă din partea condamnaţilor, 'obiectivitatea' actualului lider rus nu poate păcăli pe nimeni: potrivit sondajelor de opinie, 52% dintre respondenţi nu cred în caracterul obiectiv al procesului asupra lui Navalnîi, subliniază Nina Hruşciova.

În realitate, în Rusia istoria se repetă ca o tragedie şi ca o farsă în acelaşi timp, modificând un pic celebra afirmaţie a lui Karl Marx (istoria se repetă întâi ca tragedie, apoi ca farsă), constată autoarea articolului, plângându-se de apatia societăţii ruse, care se supune în mod tradiţional tiraniei.

Un stat slab pare puternic, lăsându-i pe cetăţeni fără libertăţile fundamentale. În lipsa supremaţiei legii, ruşii se consideră oameni dependenţi de stat, însă nu cetăţeni care trăiesc într-o societate civilă independentă. O astfel de înfrângere creează un mediu favorabil pentru despotism şi pentru suprimarea celor mai multe iniţiative politice, opinează Hruşciova.

Cu toate acestea, Rusia se schimbă încet-încet, recunoaşte autoarea, dând drept exemplu acţiunile de protest împotriva 'alegerilor furate' din 2011 pentru Duma de Stat şi cele împotriva victoriei lui Putin în alegerile prezidenţiale 'necinstite' din 2012. Noile procese demonstrative au relevat un aspect important: nici Navalnîi, nici Hodorkovski nu şi-au recunoscut vinovăţia. În loc de aceasta, ei continuă să-şi spună punctul de vedere din celule şi din sălile de judecată.

Adevărul este că Rusia are un astfel de sistem juridic pe care ruşii l-au meritat. Astăzi, problema nu constă în faptul dacă Navalnîi va fi sau nu achitat, ci cât de mult se vor indigna ruşii atunci când acesta va fi condamnat, conchide Nina Hruşciova.