Rusia rămâne în Venezuela: Victoria lui Nicolas Maduro îi va permite Moscovei să-şi menţină avanpostul în America Latină

Rusia a salutat victoria lui Nicolas Maduro în alegerile prezidenţiale din Venezuela. Chiar dacă surse din cercuri diplomatice ruseşti dau asigurări că nu ar fi existat schimbări dramatice nici în cazul victoriei opozantului Henrique Capriles, autorităţilor ruse le va fi mult mai confortabil să coopereze cu succesorul lui Hugo Chavez. Însă, Capriles a refuzat să-şi recunoască înfrângerea şi i-a scos pe susţinătorii săi în stradă, relatează cotidianul rus Kommersant.

Moscova era convinsă de victoria lui Maduro. La sfârşitul lui martie, preşedintele Vladimir Putin l-a invitat pe succesorul lui Chavez la cel de-al doilea summit al Forumului ţărilor exportatoare de gaz, care se va desfăşura la Moscova în perioada 1-2 iulie. 'Voi fi acolo!', a răspuns entuziasmat Maduro pe Twitter.

Imediat după anunţarea rezultatelor alegerilor de duminică, Nicolas Maduro a început să primească felicitări. Primii au fost preşedintele Ecuadorului, Rafael Correa, căruia mulţi îi prezic locul de lider al forţelor de stânga din America Latină, devenit vacant după decesul lui Chavez, şi preşedinta Argentinei, Cristina Kirchner.

Ceva ma târziu felicitări lui Maduro i-a adresat şi Vladimir Putin. Mai mult decât atât, luni, după cum a anunţat serviciul de presă al Kremlinului, între cei doi preşedinţi a avut loc o discuţie telefonică: Maduro şi Putin şi-au dat asigurări reciproce privind aspiraţia de a menţine parteneriatul strategic şi 'au discutat o serie de probleme practice de cooperare'.

Însă, nu peste tot rezultatele alegerilor din Venezuela au fost interpretate astfel. SUA au îndemnat, la fel ca opoziţia venezuleană, la renumărarea voturilor, în timp ce Uniunea Europeană (UE) a declarat precaut că 'a luat notă' de victoria lui Maduro. Caracasul a ignorat aceste declaraţii, însă cuvintele ministrului de externe al Spaniei, Jose Manuel Garcia Margallo, care şi-a exprimat dubiile în legătură cu 'acurateţea procesului electoral', au provocat o reacţie vehementă: ambasadorul Venezuelei la Madrid, Bernardo Álvarez, a fost chemat la Caracas pentru consultări.

Experţii sunt convinşi că, în viitorul apropiat, Maduro va continua cursul lui Chavez. Este puţin probabil să înceteze şi retorica antiamericană, caracteristică fostului lider al Venezuelei.

În practică, însă, relaţiile dintre Caracas şi Washington nu sunt atât de proaste. Potrivit ambasadorului Rusiei în Venezuela, Vladimir Zaemski, colegul său american i-ar fi declarat odată că, 'în pofida întregii retorici care pleacă atât de la Washington, cât şi de la Caracas, SUA continuă să importe cel puţin 60% din petrolul venezuelean, iar 70-80% din importurile Venezuelei vin din SUA'.

În schimb, relaţiile privilegiate dintre Rusia şi Venezuela nu sunt ameninţate de nimic, în opinia experţilor. Una dintre explicaţii este aceea că în timpul regimului Chavez între cele două ţări s-au stabilit strânse relaţii economice, în primul rând în domeniul extracţiilor de petrol.

În prezent, Consorţiul Petrolier Naţional al Rusiei extrage din zăcământul venezuelean Junin-6 doar 1.800 de barili de petrol pe zi. Însă, în viitorul apropiat este planificat să se ajungă până la 50.000 de barili. Acest lucru va fi posibil dacă va fi rezolvată problema transportului de petrol: în prezent, acesta este transportat cu autocisterne, însă în plan este construcţia unui oleoduct de la locul extracţiei spre punctele de colectare. Până în 2019, potrivit Consorţiului Petrolier, volumul extracţiilor de petrol se va majora până la 200.000 de barili pe zi.

Surse ale cotidianului rus Kommersant din cadrul companiilor petroliere care activează în Venezuela recunosc că 'nu este simplu să lucrezi cu venezuelenii'. 'Aceştia consideră că, de vreme ce lucrăm pe pământul lor, trebuie să jucăm după cum ne cântă ei', a explicat unul dintre interlocutorii ziarului rus. Totodată, interlocutorul ziarului moscovit a respins opinia, potrivit căreia petroliştii ruşi activează în Venezuela doar din raţiuni politice. 'Nu mi-a spus nimeni că în Venezuela se lucrează în pierdere, plătind astfel pentru cine ştie ce decizie politică de sus', confirmă şi Zaemski.

În ceea ce priveşte viitorul cooperării tehnico-militare dintre Moscova şi Caracas, acesta este deocamdată mai puţin clar. Henrique Capriles a declarat nu o dată că autorităţile trebuie să cheltuie mai economic mijloacele bugetare şi, între altele, să renunţe la 'lipsitele de sens' achiziţii de arme ruseşti. Maduro nu s-a pronunţat deocamdată în mod direct pe marginea acestui subiect, însă, ţinând cont de complicata situaţie economică a Venezuelei, este de aşteptat că el să renunţe la tot ce poate fi considerat 'exces'. În aceste condiţii, maxim la ce poate spera Moscova este asigurarea service-ului pentru tehnica militară livrată înainte venezuelenilor.

Între timp, situaţia din Venezuela s-a acutizat brusc, constată Kommersant. Acţiunile susţinătorilor opoziţiei au escaladat în vărsări de sânge în masă, în timpul cărora mai multe persoane au murit şi alte câteva zeci au fost rănite. Poliţia a arestat peste o sută de participanţi la revolte, iar Maduro l-a acuzat pe Capriles de tentativă de lovitură de stat. La rândul său, acesta din urmă a pus vina pentru violenţe pe succesorul lui Chavez.