Rusia loveşte Ucraina cu rachete hipersonice după ce a respins planul de menţinere a păcii
Rusia a lovit Ucraina cu racheta hipersonică Oreşnik în timpul nopţii, după ce a respins ultimul plan de menţinere a păcii postbelice, ca parte a unui atac masiv care a incendiat blocuri de apartamente şi a ucis cel puţin patru persoane în capitala Kiev, transmite Moscow Times.
Ucraina şi aliaţii săi occidentali, care se străduiesc să pună capăt războiului, au convenit săptămâna aceasta că Europa va desfăşura trupe după orice încetare a focului.
Însă Moscova, care susţine că a lansat invazia din februarie 2022 în parte pentru a împiedica extinderea tratatului de apărare al NATO, a respins în repetate rânduri ideea staţionării forţelor occidentale în Ucraina.
Astfel de trupe ar fi „considerate ţinte militare legitime”, a avertizat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, calificând Ucraina şi aliaţii săi americani şi europeni drept „axă a războiului”.
În timp ce diplomaţii se luptă pentru a găsi o soluţie în ceea ce a fost cel mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial, Rusia a continuat să-şi intensifice atacurile, bombardând zilnic Ucraina.
Ministerul Apărării din Rusia a declarat că a folosit racheta hipersonică Oreşnik asupra „ţintelor strategice” în timpul nopţii, afirmând că atacurile au fost o ripostă la un atac cu drone din decembrie asupra reşedinţei liderului rus Vladimir Putin. Ucraina a negat că ar fi în spatele acelui atac.
Moscova nu a furnizat alte detalii despre atac, dar autorităţile ucrainene au declarat că o „infrastructură” a fost lovită în apropierea oraşului Lviv, din vestul ţării, de o rachetă balistică care se deplasa cu viteză hipersonică.
La Kiev, atacurile cu drone asupra oraşului au ucis patru persoane şi au rănit cel puţin 24, inclusiv membri ai echipelor de salvare, a declarat poliţia.
La o clădire rezidenţială de pe malul stâng al oraşului, un medic a fost ucis în timp ce răspundea la un atac, deoarece locul a fost lovit a doua oară.
Unele cartiere au fost cufundate în întuneric în timpul a ceea ce primarul Vitali Kliciko a descris ca fiind un „atac masiv cu rachete inamice”.
De cealaltă parte a frontierei, în Belgorod, Rusia, guvernatorul a declarat că peste jumătate de milion de oameni au rămas fără energie electrică sau încălzire după ce un atac ucrainean a vizat utilităţile din regiune.
Aproape 200.000 de persoane au rămas, de asemenea, fără aprovizionare cu apă, a adăugat Viaceslav Gladkov.
Armata ucraineană a pus întreaga ţară în alertă de rachete vineri dimineaţă, după ce a confirmat că bombardierele ruseşti erau în zbor.
În oraşul Lviv, din vestul ţării, forţele aeriene ucrainene au declarat că o rachetă balistică, care se deplasa cu o viteză de aproximativ 13.000 de kilometri pe oră, a lovit „infrastructura” chiar înainte de miezul nopţii.
Administraţia militară regională a declarat ulterior că nivelurile de radiaţii se încadrau în limite normale.
Rusia a folosit o rachetă Oreşnik cu o ogivă convenţională pentru a lovi oraşul Dnipro, din centrul Ucrainei, la sfârşitul anului 2024.
„Destul de departe” de orice acord
Ultimul baraj al Rusiei a venit după ce Ambasada SUA la Kiev a avertizat joi că un „atac aerian potenţial semnificativ” ar putea avea loc în orice moment în următoarele câteva zile.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a repetat avertismentul rar în discursul său de seară.
Ucraina se străduia încă să restabilească încălzirea şi apa pentru sute de mii de gospodării după ce atacurile au vizat instalaţiile energetice din regiunile Dnipropetrovsk şi Zaporojie.
„Este cu adevărat o urgenţă la nivel naţional”, a declarat Boris Filatov, primarul capitalei Dnipropetrovsk, Dnipro, în timp ce familiile au rămas fără energie electrică în frigul iernii.
În timp ce Zelenski a declarat că acordul dintre Kiev şi Washington privind garanţiile de securitate ale SUA era „practic gata de finalizare”, cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut că un acord de încetare a focului era încă „destul de departe”, având în vedere poziţia Rusiei.
Moscova s-a opus după ce liderii europeni şi emisarii SUA au anunţat săptămâna aceasta că garanţiile postbelice pentru Ucraina vor include un mecanism de monitorizare condus de SUA şi o forţă multinaţională.
În prima sa reacţie după summitul de la Paris, Rusia a calificat planul drept „periculos” şi „distructiv”.
Problemele teritoriale cheie par, de asemenea, nerezolvate.
Rusia, care ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, a insistat asupra controlului deplin asupra regiunii Donbas ca parte a oricărui acord, o condiţie pe care Kievul o respinge.
Armata rusă a afirmat că a capturat joi un alt sat din regiunea Dnipropetrovsk, în timp ce avansul său continuă.
