Rusia intensifică sprijinul acordat Phenianului pentru a constrânge SUA

În ciuda eforturilor ONU de a impune Coreei de Nord sancţiuni cu efect de izolare, ca răspuns la programele nord-coreene de dezvoltare de arme nucleare şi rachete balistice intercontinentale, volumul comerţului dintre Rusia şi Coreea de Nord a crescut cu peste 85% în primele patru luni ale acestui an.

Citând date ale serviciului vamal rusesc, Voice of America a precizat că, de fapt, comerţul bilateral dintre Phenian şi Moscova a crescut la 31,83 milioane de dolari (29 milioane de euro) în perioada ianuarie-martie, cea mai mare parte a acestui comerţ constând în produse energetice exportate în Coreea de Nord.

Exporturile ruseşti în Coreea de Nord au inclus cărbune în valoare de 22 milioane de dolari, lignit în valoare de aproximativ 4,7 milioane de dolari şi petrol în valoare aproximativă de 1,2 milioane de dolari. În schimb, exporturile nord-coreene în Rusia au fost estimate la o valoare de 420.000 de dolari, cele mai semnificative fiind produsele chimice şi instrumentele de suflat.

Comerţul sino-nord-coreean în cădere liberă

Din contra, comerţul Coreei de Nord cu China, în mod tradiţional cel mai important partener economic al său, a scăzut drastic. Exporturile nord-coreene de cărbune în China au ajuns în luna martie la 6.342 de tone, o fracţiune din cele 1,44 milioane de tone trimise Chinei în luna ianuarie, cu o valoare estimată la 126,39 milioane de dolari. În mod similar, Beijingul a oprit furnizarea petrolului atât de necesar Nordului – aparent ca o demonstraţie a nemulţumirii Chinei faţă de testele de arme desfăşurate în continuu de regimul lui Kim Jong-un.

Publicarea datelor care detaliază comerţul extins ruso-nord-coreean a coincis cu o declaraţie făcută luni de preşedintele Vladimir Putin, care a precizat că cel mai recent test de rachetă desfăşurat de Phenian a fost periculos, dar “nu trebuie să mai intimidăm Coreea de Nord, ci să găsim o soluţie paşnică la această problemă”.

James Brown, profesor asociat pentru relaţii internaţionale la campusul din Tokyo al Temple University, consideră că o parte din comerţul transfrontalier ar putea fi “oportunism economic”, adăugând că motivaţia este, în cea mai mare parte, geopolitică.

“Rusia este foarte îngrijorată de izolarea Coreei de Nord şi consideră că acest lucru face ca situaţia să devină periculoasă, în condiţiile în care SUA adoptă o abordare conflictuală”, a declarat el mass mediei.

“Poziţia Moscovei este aceea că presarea Nordului nu a funcţionat şi, de fapt, a determinat Phenianul să reacţioneze din cauză că se simte ameninţat. Aşadar, în locul izolării, care nu funcţionează, Rusia propune colaborarea”.

O nouă rută de feribot

Cel mai recent exemplu al acestui sprijin acordat Phenianului este proiectul privind deschiderea unei rute de feribot între Coreea de Nord şi portul Vladivostok din Estul Îndepărtat al Rusiei, însă propunerea a fost amânată de protestele puternice venite din partea Japoniei.

În 2014, Rusia a anunţat că anulează 10 miliarde de dolari dintr-o datorie a Coreei de Nord de pe vremea Uniunii Sovietice în valoare de 11 miliarde de dolari, urmând ca miliardul rămas să fie investit înapoi în ţară. Investitorii ruşi au convenit, de asemenea, să aloce 25 miliarde de dolari în sistemul feroviar învechit al Nordului, în timp ce o sumă şi mai mare de bani va fi investită în infrastructura de bază. Cele două guverne au anunţat, de asemenea, că Rusia va reconstrui reţeaua de electricitate a Coreei de Nord şi, în acelaşi timp, cele două ţări vor dezvolta portul Rason pentru exporturile de cărbune rusesc.

În total, Rusia a plănuit să crească comerţul bilateral de aproape 10 ori, până la un miliard de dolari, până în anul 2020, şi acest plan nu pare să fi fost stânjenit de cele mai recente sancţiuni impuse de ONU împotriva Coreei de Nord.

Dar preşedintele rus Vladimir Putin este, de asemenea, motivat de temerile legate de securitate în Estul Îndepărtat al Rusiei, a mai precizat Brown.

“Moscova a fost mereu îngrijorată că sistemele de apărare antirachetă pe care le desfăşoară SUA în regiune – sistemul antirachetă THAAD în Coreea de Sud şi, acum, Japonia discută despre achiziţionarea sistemului Aegis Ashore – ar fi direcţionate mai mult împotriva intereselor sale decât ale Coreei de Nord”, a declarat el.

Daniel Pinkston, profesor de relaţii internaţionale în campusul din Seul al Troy University, consideră că Vladimir Putin – care are divergenţe cu comunitatea internaţională pentru criza din Ucraina şi a fost acuzat de interferare în alegeri, inclusiv a celor prezidenţiale din SUA şi Franţa – ar putea consolida legăturile cu Phenianul pentru a sădi harababură în sânul inamicilor săi percepuţi.

“Putin pare să fi adoptat o abordare agresivă faţă de ordinea internaţională liberală, astfel încât orice serveşte subminării unor instituţii precum NATO, Uniunea Europeană sau democraţia în general este văzut ca fiind acceptabil. Intenţia sa este aceea de a crea instabilitate într-un mod care serveşte intereselor ruseşti, iar acest tip de război hibrid, pe mai multe fronturi, serveşte subminării SUA şi a aliaţilor săi”, a declarat Pinkston.

“Situaţia Coreei de Nord se potriveşte de minune aceastei agende deoarece cauzează probleme Washingtonului, menţine SUA blocată, îi consumă resursele şi cauzează divergenţe în relaţiile cu aliaţii [americanilor] din regiune”, a mai adăugat Pinkston.

De altfel, Pinkston a sugerat că Phenianul urmăreşte să câştige – pe plan politic, diplomatic, militar sau energetic – de pe urma relaţiilor cu Rusia, în condiţiile în care Beijingul a devenit tot mai distant.