Rusia, Franţa şi Germania apără JCPOA, susţin comerţul cu Iranul

Liderii Rusiei, Franţei şi Germaniei au evidenţiat nevoia păstrării acordului nuclear încheiat în 2015 cu Iranul, subliniind angajamentul lor faţă de îmbunătăţirea legăturilor economice cu Republica Islamică, în pofida retragerii unilaterale a americanilor din acord în 2018.

Kremlinul a precizat într-o declaraţie că, într-o conversaţie telefonică ce a avut loc marţi, preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel şi liderul francez Emmanuel Macron şi-au exprimat suportul pentru acordul nuclear.

„În timpul discuţiilor privind situaţia legată de Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA), a fost subliniată importanţa păstrării acestui acord, care este un factor cheie în privinţa menţinerii stabilităţii şi securităţii internaţionale. Rusia, Franţa şi Germania şi-au confirmat angajamentul pentru cooperarea mutual benefică cu Iranul în cazul comerţului şi economiei”, potrivit declaraţiei Kremlinului.

La rândul său, biroul cancelarului Merkel a confirmat că cei trei lideri „au subliniat nevoia convingerii Iranului să rămână în acordul nuclear, pe care ei au acceptat să îl ţină în viaţă”.

Anul trecut, preşedintele american Donald Trump a retras unilateral SUA din JCPOA şi a lansat cele mai dure sancţiuni aplicate vreodată împotriva Teheranului, în pofida obiecţiilor internaţionale.

De atunci, Washingtonul a încercat să îi convingă pe europeni să îi urmeze poziţia şi să renunţe la acordul multilateral.

Cosemnatarii acordului au promis că vor depune eforturi pentru a compensa absenţa Statelor Unite şi pentru a se asigura că Iranul va putea să obţină beneficiile economice prevăzute de acord.

Totuşi, Teheranul, se plânge că aceste state nu au reuşit să ia măsuri practice pentru a-şi îndeplini obligaţiile, în ciuda conformării depline a Iranului cu prevederile acordului.

În 8 mai, prima aniversare a ieşirii Washingtonului din JCPOA, Iranul a anunţat decizia sa de a opri exportul de exces de uraniu şi apă grea pentru o perioadă de 60 de zile, în timpul căreia ceilalţi semnatari ai acordului vor trebui să îşi onoreze promisiunile şi să se asigure că Iranul nu mai este privat de beneficiile economice ce i-au fost promise prin acordul nuclear.

Tensiunile dintre SUA şi Iran s-au amplificat la începutul acestei luni, când SUA a impus sancţiuni suplimentare împotriva Teheranului şi a trimis în Orientul Mijlociu un portavion, bombardiere B-52, o navă de asalt şi o baterie de rachete Patriot pentru a combate ceea ce Washingtonul a descris a fi o ameninţare din partea Iranului.

Pe fondul amplificării tensiunilor, preşedintele iranian Hassan Rohani a afirmat că Teheranul va începe să se retragă din unele aspecte cheie ale acordului nuclear internaţional încheiat în 2015 dacă marile puterile nu relaxează sancţiunile impuse Iranului, aşa cum au promis.