Rusia ar fi folosit în Ucraina racheta 9M729, interzisă prin Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF)

Imagini ale unor resturi provenite din atacuri ruseşti asupra Ucrainei indică puternic faptul că Moscova a folosit o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare l-a determinat pe Donald Trump să se retragă dintr-un pact nuclear istoric în primul său mandat, au declarat doi experţi, confirmând relatări anterioare ale Reuters.

Specialiştii şi-au bazat analiza pe imagini ale fragmentelor rachetei cu capacitate nucleară, furnizate de trei surse din cadrul forţelor de ordine ucrainene, reprezentând prima dovadă vizuală publicată până în prezent care confirmă utilizarea armei de către Rusia.

Desfăşurarea acesteia de zeci de ori în Ucraina reprezintă un exemplu izbitor al modului în care edificiul controlului armamentului nuclear apărut după Războiul Rece s-a prăbuşit în ultimii ani. Luna aceasta a expirat New START, tratatul nuclear care impunea limite asupra armelor strategice ale SUA şi Rusiei.

Dezvoltarea de către Rusia a rachetei 9M729 l-a determinat pe Trump să se retragă din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), atunci un pilon al controlului armamentului nuclear, în 2019, afirmând că racheta lansată de la sol putea zbura mult dincolo de limita permisă de 500 km.

Biroul Procurorului General al Ucrainei a declarat într-un comunicat scris din noiembrie, că una dintre rachetele 9M729 lansate de Rusia pe 5 octombrie anul trecut a zburat peste 1.200 km.

Fragmente găsite în mai multe zone din vestul Ucrainei

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, şi surse au declarat în octombrie că Rusia a lansat racheta 9M729 asupra Ucrainei de două ori în 2022 şi de 23 de ori între august şi octombrie anul trecut, fiind primele utilizări cunoscute în luptă ale acestei rachete oriunde în lume.

Rusia a lansat cel puţin încă patru astfel de rachete asupra Ucrainei pe 17 februarie, a declarat una dintre sursele din cadrul forţelor de ordine, fiind pentru prima dată când aceste cazuri sunt raportate. Au existat şi alte utilizări după octombrie, a adăugat sursa.

„Imaginile chiar par să arate racheta 9M729. Pe lângă marcaje, resturile sunt similare cu alte rachete de croazieră care au legătură cu 9M729”, a declarat Jeffrey Lewis, Distinguished Scholar of Global Security la Middlebury College din Vermont.

Analiştii de la Janes, o companie britanică de informaţii în domeniul apărării, au declarat pentru Reuters că există o probabilitate ridicată ca resturile prezentate în cele 10 imagini să provină din racheta 9M729 lansată de la sol.

Sursele din cadrul forţelor de ordine au spus că imaginile arată fragmente recuperate în regiunile Jîtomîr, Liov, Hmelniţki şi Viniţa, toate în vestul Ucrainei.

Nu s-a putut verifica independent unde şi când au fost realizate fotografiile fragmentelor.

Un fragment poartă numărul de serie 0274, în timp ce altele poartă marcajul 9M729. Într-un alt caz, un reporter a văzut un fragment ştanţat 9M729, dar un oficial ucrainean din cadrul forţelor de ordine i-a cerut să nu îl fotografieze pentru publicare.

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei solicitări de comentarii pentru acest articol.

Îngrijorări în Europa

Rusia a recunoscut existenţa rachetei, dar a negat că ar fi încălcat tratatul din 1987 şi că aceasta ar putea zbura până la distanţa permisă.

Una dintre rachetele 9M729 lansate de Rusia pe 5 octombrie a lovit o locuinţă în satul Lapaiivka, lângă Liov, provocând moartea a cinci civili, a declarat Biroul Procurorului General al Ucrainei — la peste 1.200 km de punctul de lansare.

Utilizarea rachetelor este investigată în opt regiuni diferite, a adăugat acesta.

Tratatul INF interzicea în mod specific rachetele lansate de la sol cu o rază de acţiune de peste 500 km, deoarece lansatoarele lor sunt mai uşor de ascuns, făcându-le o ameninţare potenţial mai mare decât avioanele sau navele de război purtătoare de rachete, pe care armatele le pot urmări.

Din noiembrie 2024, Rusia a atacat de asemenea Ucraina de două ori cu Oreşnik, o nouă rachetă balistică cu rază intermediară lansată de la sol, care ar fi fost de asemenea interzisă în baza INF.

Atât 9M729, cât şi Oreşnik pot transporta un focos nuclear sau convenţional, iar raza lor de acţiune pune capitalele europene în raza de lovire.

Racheta 9M729 are o rază de acţiune de 2.500 km, potrivit site-ului Missile Threat realizat de Center for Strategic and International Studies din Washington.

Mai multe ţări NATO din Europa încearcă acum să cumpere sau să dezvolte propriile arme cu rază lungă de acţiune şi capacitate de lovire în profunzime pentru a reduce decalajul în capacităţile lor de descurajare faţă de Rusia.

Unele guverne europene se tem că SUA nu mai este angajată în protejarea Europei. Washingtonul le-a transmis europenilor că trebuie să preia responsabilitatea principală pentru apărarea convenţională a continentului.

Rusia a declarat în august anul trecut că nu va mai impune nicio limită privind locul în care desfăşoară rachete cu rază intermediară capabile să transporte focoase nucleare.