Rusia ameninţă cu un răspuns la consolidarea militară a Norvegiei
focus
Kremlinul a ameninţat că va lua “măsuri suplimentare” ca răspuns la extinderea prezenţei militare a Norvegiei de-a lungul frontierei sale nordice cu Rusia, în urma desfăşurării unui sistem de rachete american. Totuşi, Moscova nu a precizat ce măsuri va lua.
Ambasadorul Rusiei la Oslo, Nikolai Korciunov, a declarat că Norvegia a dislocat un batalion de artilerie format din patru obuziere autopropulsate K9, de fabricaţie sud-coreeană, cu o rază de acţiune de până la 40 de kilometri, relatează site-ul de ştiri Kyiv Post, citând un raport TASS.
Potrivit Reuters, Ministerul rus de Externe a susţinut, de asemenea, că un sistem de rachete american livrat Norvegiei în august afectează perspectivele viitoare ale negocierilor privind armele strategice cu Washingtonul.
“O astfel de consolidare militară, care este îndreptată împotriva ţării noastre, Rusia, nu poate fi percepută decât ca o ameninţare la adresa securităţii Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
“Acesta este un motiv pentru a lua măsuri suplimentare pentru a ne asigura securitatea. Ministerul Apărării, precum şi alte servicii competente, se ocupă de această problemă”, a continuat el.
Consolidarea apărării Norvegiei la graniţa cu Rusia
Potrivit lui Korciunov, Norvegia intenţionează să livreze încă 24 de sisteme de obuziere K9 Brigăzii Finnmark până la sfârşitul anului 2028.
Până în 2030, forţele armate norvegiene ar urma să primească 16 sisteme sud-coreene de lansatoare multiple de rachete K239 Chunmoo, împreună cu rachete cu o rază de acţiune de până la 500 de kilometri.
Conform aceleiaşi relatări, Norvegia ar intenţiona, de asemenea, să înfiinţeze un batalion separat de artilerie în comitatul nordic Troms.
Norvegia — care are o frontieră arctică cu Rusia — a declarat că războiul din Ucraina a demonstrat că sistemele de lovire cu rază lungă de acţiune sunt esenţiale pe câmpul de luptă modern.
Deşi oficialii europeni au declarat că nu există informaţii care să indice că Rusia pregăteşte un atac militar convenţional asupra NATO sau asupra statelor baltice, multe state membre au ales în mod deliberat să-şi consolideze apărarea, în cazul în care agresiunea Rusiei s-ar extinde dincolo de graniţele Ucrainei — în special pe fondul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei.
Începând cu 1 septembrie, Rusia şi-a extins pregătirea militară destinată copiilor, inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate, şi a crescut ponderea instruirii obligatorii la 50% din timpul şcolar.
Pe 22 iunie, prim-vicepreşedintele Comisiei Dumei de Stat pentru Afacerile CSI, Viktor Vodolatski, a cerut ca pregătirea militară obligatorie să înceapă din clasa a V-a, argumentând că Rusia trebuie să-şi pregătească tinerii pentru un posibil război cu NATO şi UE până în 2030.
“Să se pregătească, dar deznodământul este inevitabil”, a declarat el, indicând anul 2030 drept un “reper relevant” pentru un posibil atac al Rusiei asupra NATO.
Sistemul american de rachete şi consecinţele asupra controlului armamentului
Washingtonul a livrat Norvegiei un sistem de rachete în august. Sistemul ar utiliza, potrivit relatărilor, lansatoare de tip Mk-41, capabile să lanseze rachete de croazieră Tomahawk.
Ministerul rus de Externe a susţinut că aceste lansatoare ar putea lovi o parte semnificativă a teritoriului Rusiei, inclusiv Moscova, şi a declarat că va monitoriza locurile de desfăşurare şi centrele de comandă aferente, descriindu-le drept posibile ţinte “în cazul unui conflict militar”.
“Măsuri precum desfăşurarea în Europa a rachetelor americane terestre cu rază intermediară, care reprezintă o ameninţare pentru Federaţia Rusă, «resetează la zero», ca să spunem aşa, condiţiile pentru un dialog constructiv cu SUA pe probleme strategice”, a declarat ministerul.
Instituţia a respins, de asemenea, drept “nerealistă” orice perspectivă privind negocieri multilaterale pentru controlul armamentului care să implice China — un nou cadru pe care preşedintele american Donald Trump l-ar fi propus celor două ţări.
