Rusia ameninţă că va întrerupe livrările de petrol şi gaze către Armenia din cauza apropierii acesteia de UE
Moscova a ameninţat Erevanul cu suspendarea unilaterală sau chiar denunţarea acordului privind furnizarea de gaze naturale, produse petroliere şi diamante brute dacă Armenia îşi continuă apropierea de UE.
„Paşii practici continui pentru aprofundarea interacţiunii Armeniei cu UE şi aspiraţia declarată de aderare la Uniunea Europeană ameninţă păstrarea şi dezvoltarea nivelului ridicat al cooperării ruso-armene, una dintre bazele acesteia fiind tratatele internaţionale bilaterale”, se afirmă într-o scrisoare trimisă de ministrul rus al Energiei, Serghei Tsivilev, către Ministerul Administraţiei Teritoriale şi Infrastructurii din Armenia, potrivit publicaţiei Kommersant, care susţine că deţine o copie a documentului.
Tsivilev subliniază că încercările Erevanului de a adera la UE „sunt incompatibile cu natura parteneriatului construit de-a lungul deceniilor”, relatează The Moscow Times.
În baza unui acord din 2013, Rusia a eliminat permanent taxele de export pentru produsele petroliere, gazele şi diamantele livrate Armeniei. Documentul a reprezentat un pas către aderarea ţării la Eurasian Economic Union.
În prezent, Armenia depinde aproape complet de gazul rusesc: în 2025, Gazprom a livrat aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi, relatează Kommersant. Potrivit preşedintelui rus Vladimir Putin, preţul preferenţial actual pentru Erevan este de 177 de dolari pentru mia de metri cubi. La 25 mai, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a avertizat că, dacă Armenia va părăsi EAEU, preţul va reveni la nivelul pieţei.
Armenia importă anual din Rusia, fără taxe vamale, aproximativ 0,9–1 milion de tone de produse petroliere. Totuşi, în ultimii ani, ţara şi-a diversificat aprovizionarea: cumpără benzină AI-95 din România, Egipt şi Bulgaria, iar din decembrie 2025 şi din Azerbaijan. După încheierea păcii, Baku a ridicat restricţiile de tranzit, iar potrivit preşedintelui Ilham Aliyev, volumul livrărilor a ajuns la 12.000 de tone. În ceea ce priveşte diamantele, Rusia rămâne cel mai mare furnizor, reprezentând aproape 50% din importuri, însă Armenia le reexportă în principal după prelucrare.
În paralel cu ameninţările energetice, Moscova a intensificat presiunile şi prin intermediul Rospotrebnadzor. Pe 23 mai, instituţia a suspendat vânzarea alcoolului provenit de la trei producători armeni — VEDI-ALKO, Fabrica de Coniac Abovyan şi Shahnazaryan. Cu o zi înainte, fusese interzis şi importul, precum şi comercializarea apei minerale Jermuk.
Aceste măsuri au coincis cu răcirea relaţiilor dintre Armenia şi Rusia după ce Erevanul a adoptat o politică de apropiere de UE: în martie 2025, parlamentul armean a lansat procesul de aderare la Uniune; Armenia a adoptat, de asemenea, o lege prin care recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale (CPI) — instituţia care a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin — şi l-a invitat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la summitul Comunităţii Politice Europene.
Ulterior, preşedintele Dumei de Stat ruse, Viaceslav Volodin, l-a numit pe premierul armean Nikol Paşinian „necinstit” şi „josnic”, iar secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, s-a plâns de „înrăutăţirea deliberată a condiţiilor pentru operatorii economici ruşi”.
Comentând aspiraţiile Armeniei de aderare la UE, Putin a îndemnat Erevanul să îşi amintească „soarta Ucrainei” şi a propus organizarea unui referendum privind ieşirea din Uniunea Economică Eurasiatică, pentru ca separarea să aibă loc „blând, inteligent şi reciproc avantajos”.
