Rusia a început o contraofensivă puternică de 50.000 de soldaţi pentru a alunga Ucraina din Kursk

A doua contraofensivă mult aşteptată a lui Vladimir Putin împotriva ocupaţiei ucrainene de trei luni a regiunii Kursk din Rusia pare să fie în curs de desfăşurare într-o manieră mult mai amplă decât cea lansată în septembrie, potrivit publicaţiei War Zone.

Sursa citată afirmă că, de data aceasta, nu numai că există mult mai multe trupe ruseşti, dar pare să existe şi prima desfăşurare a unui număr semnificativ de trupe nord-coreene în luptă în numele Rusiei.

„Ei execută acum ordinul conducerii lor militare, încercând să împingă trupele noastre afară şi să pătrundă adânc în teritoriul pe care îl deţinem”, a declarat general-colonelul Oleksandr Sîrskîi, comandant suprem al Forţelor Armate ale Ucrainei, luni, pe Facebook după ce a vizitat regiunea.

Comandantul forţelor armate ale Ucrainei, general-colenelul Oleksandr Syskyi, a declarat că a vizitat trupele ucrainene din regiunea Kursk din Rusia. Pentru a pune capăt acestei invazii, despre care oficialii ucraineni spun că a ocupat aproximativ 805 kilometri pătraţi de teritoriu, Rusia a adunat aproximativ 50.000 de soldaţi, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Printre aceştia se numără şi unii din Coreea de Nord, potrivit unei relatări de duminică a publicaţiei The New York Times, care citează oficiali americani şi ucraineni.

Ucraina a pierdut constant teren în Kursk începând din septembrie, după ce Rusia a lansat o încercare anterioară de a-i alunga. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, armata ucraineană a reuşit în mare măsură să păstreze terenul, în timp ce părţi semnificative din câmpul de luptă de la Kursk rămân în schimbare şi nu sunt controlate de nicio parte. Pentru moment, nu este clar dacă această contraofensivă va duce la atacuri de amploare sau la reducerea poziţiilor ucrainene. Atacurile par să se fi intensificat în ultimele zile, forţele ruse încercând să taie bucăţi din teritoriul ucrainean din mai multe direcţii.

„Evident, vor încerca să recupereze cât mai mult teritoriu posibil. Dar, având în vedere calitatea unităţilor ucrainene de acolo, este posibil să vedem Rusia continuând să diminueze şi să facă progrese”, a declarat Rob Lee, un specialist militar rus de la Foreign Policy Research Institute (Institutul de cercetare în domeniul Politicii Externe) din Philadelphia, care s-a întors recent dintr-o vizită în Ucraina.

Declaraţiile trupelor ucrainene şi înregistrările video de pe câmpul de luptă indică faptul că Rusia a suferit pierderi grele în aşa-numitele „atacuri cu carne”, similare cu modul în care au luptat în estul Ucrainei.

„În timpul celor două zile de asalt, inamicul nu a făcut nimic altceva decât să-şi distrugă unităţile şi echipamentul, şi anume 28 de unităţi din echipamentul inamicului şi peste 100 [de ruşi] din brigada 810 a puşcaşilor marini ruşi. Dar încă aproximativ o sută de ocupanţi au fost grav răniţi pe teritoriul Kurskului. Paraşutiştii noştri au respins dorinţa ruşilor de a continua asaltul - [ruşii] au început să se retragă, dar nu toţi au reuşit”, a susţinut Brigada 95 a Ucrainei pe Telegram.

The War Zone nu poate verifica independent această afirmaţie.

Ministerul rus al Apărării a afirmat pe Telegram că gruparea sa nordică de trupe „a respins şase contraatacuri inamice în direcţia Daryino, Nikolayevo-Daryino şi Novoivanovka”.

Calitatea ridicată a forţelor pe care Kievul le-a angajat la Kursk a creat o situaţie complicată pentru armata subţire a Ucrainei.

În mesajul său de luni, Sîrskîi a susţinut că invazia a forţat Rusia să retragă trupele din lupta din interiorul Ucrainei.

„Dacă nu ar fi fost rezistenţa soldaţilor noştri, aceste zeci de mii de inamici din cele mai bune unităţi de atac ruseşti ar fi luat cu asalt poziţiile noastre din direcţiile Pokrovsk, Kurakhove sau Toreţk, ceea ce ar înrăutăţi semnificativ situaţia de pe linia frontului”, a spus el.

Cu toate acestea, oficialii americani au o părere diferită.

„O nouă evaluare americană concluzionează că Rusia şi-a masat forţele fără a fi nevoită să retragă soldaţii din estul Ucrainei - principala sa prioritate pe câmpul de luptă - permiţând Moscovei să preseze pe mai multe fronturi simultan”, a relatat NYT.

Adăugând validitate acestei evaluări, trupele ruse continuă să câştige teren în estul Ucrainei, în special lângă Kurakhove, în regiunea Doneţk.

„Inamicul continuă să îşi pună în aplicare planul pe scară largă de a învălui oraşul, intrând pe flancuri. După cum am menţionat anterior, [ruşii], după ce au crescut presiunea din noi direcţii, încearcă să intre pe rutele logistice ale forţelor de apărare, iar din acest moment, acest proces nu face decât să ia amploare. Începând de astăzi, moscoviţii iau cu asalt poziţiile militarilor ucraineni dinspre nord, sud şi est”, a declarat luni pe Telegram colectivul ucrainean de informaţii open-source DeepState.

„Trebuie să reamintim încă o dată că 'minciuna ne va distruge pe toţi'”, s-a plâns DeepState.

„Dar chiar şi în atragerea resurselor suplimentare care ajung în regiunea Kurakhove, apar întrebări cu privire la adecvarea desfăşurării. Cu astfel de acţiuni, pierderea controlului asupra Kurakhovei rămâne o chestiune de timp. Şi dacă problema cu flancurile nu este luată sub control, atunci foarte curând se va transforma într-un alt dezastru.”

Potrivit guvernatorului regional, forţele ruse au deteriorat barajul Kurakhove în avansul lor.

„Această lovitură ameninţă potenţial locuitorii aşezărilor de pe râul Vovchii, atât în regiunea Doneţk, cât şi în regiunea Dnipro”, a declarat Vadym Filashkin pe Telegram.

Pierderile din est nu trec neobservate de trupele ucrainene, care pun la îndoială valoarea gambitului de la Kursk.

Strategia lui Sîrskîi „ridică întrebări în rândul unor militari care nu înţeleg de ce resursele sunt direcţionate către regiunea Kursk, în timp ce apărarea din Donbas slăbeşte”, a postat ziarul spaniol El Pais, citând un interviu cu un fost comandant ucrainean.

„Poate că liderii noştri au un mare plan secret, altfel nu înţeleg de ce cele mai bune brigăzi ale noastre sunt în regiunea Kursk, în timp ce 'apărarea' noastră în Ucraina se destramă”, a declarat generalul-maior ucrainean Dmitri Marchenko, care şi-a anunţat recent demisia din armată, potrivit publicaţiei spaniole.

Înrăutăţind lucrurile pentru Ucraina, în Kursk se află aproximativ 10.000 de soldaţi nord-coreeni, potrivit Pentagonului. Aceştia fac parte dintr-un cadru de aproximativ 12.000 de soldaţi ai Phenianului în Rusia, după cum a declarat şeful Direcţiei ucrainene de informaţii pentru apărare.

Există noi afirmaţii potrivit cărora nord-coreenii sunt implicaţi în lupte.

„Trupele nord-coreene au luat parte la operaţiuni de luptă directă în Kursk, precum şi la operaţiuni defensive în regiunea vecină Belgorod din Rusia şi în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia”, a declarat duminică un comandant ucrainean pentru CNN.

„În cea mai mare parte, sarcinile sunt definite ca al doilea eşalon de apărare. În regiunea Kursk, acestea sunt operaţiuni de luptă directă”, a spus el, adăugând că printre personal se aflau specialişti artilerişti şi lunetişti.

Trupele nord-coreene au fost o „resursă semnificativă” pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a continuat comandantul, menţionând că chiar şi cele desfăşurate defensiv vor elibera trupe ruseşti pentru operaţiuni de asalt în altă parte şi vor fi ele însele folosite în cele din urmă în luptă directă.

Având în vedere că Rusia creşte presiunea asupra regiunii Kursk, câştigând în acelaşi timp teren în estul Ucrainei, conducerea politică şi militară de la Kiev se confruntă cu o alegere dificilă în ceea ce priveşte locul în care doresc să continue să angajeze trupele şi echipamentele lor limitate.

„Depinde de locul în care Ucraina alege să acorde prioritate. Kursk rămâne în mod clar o prioritate, având în vedere dimensiunea forţei şi calitatea unităţilor angajate acolo. Operaţiunea a întins forţele ucrainene şi a contribuit probabil la creşterea ratei de avans a Rusiei în alte părţi ale liniei frontului”, a sugerat Rob Lee.

„Rusia va continua probabil să încerce să împingă forţele ucrainene afară din Kursk, continuând în acelaşi timp operaţiunile ofensive în alte părţi ale frontului. O potenţială ofensivă din Zaporojie ar putea întinde şi mai mult forţele ucrainene”, a adăugat el.

Toate acestea vin pe fondul schimbărilor politice din SUA, cel mai mare susţinător al Ucrainei. Pe 20 ianuarie 2025, Donald J. Trump va deveni din nou preşedinte. În timp ce Trump susţine că poate pune capăt rapid războiului într-un plan pe care încă nu l-a făcut public, există temeri că acesta ar putea abandona Ucraina dacă un astfel de acord nu este acceptat de Kiev. Cu toate acestea, problema este mult mai nuanţată şi mai complexă.

Concret, Zelenski vede Kursk ca pe o monedă de schimb.

„Operaţiunea noastră vizează restabilirea integrităţii noastre teritoriale. Capturăm trupe ruseşti pentru a le înlocui cu cele ucrainene. Aceeaşi atitudine este şi faţă de teritorii. Nu avem nevoie de pământurile lor”, a declarat Zelensky la începutul lunii septembrie.

Din nefericire pentru Ucraina, Zelenski îşi slăbeşte constant avantajul. În timp ce ambele părţi se străduiesc să atingă obiectivele de recrutare, Rusia dispune de un bazin mult mai mare din care să tragă şi îşi regenerează forţele mai rapid. Între timp, dacă trupele nord-coreene vor avea succes pe câmpul de luptă, Kim Jong-un ar putea trimite alte zeci de mii în Rusia, nu doar pentru a lupta la Kursk, ci şi în Ucraina.

Un oficial occidental a declarat pentru Times că invazia de la Kursk „a subţiat forţele sale pe câmpul de luptă din estul Ucrainei, lăsându-le vulnerabile la avansurile ruseşti. Dar acest oficial, precum şi oficialii americani, au declarat că Ucraina are încă o apărare puternică în Kursk şi ar putea fi capabilă să reziste, cel puţin pentru o perioadă”.

Deşi Ucraina continuă să piardă trupe şi teritorii, Zelenski va face, probabil, tot ce îi stă în putinţă pentru a menţine disputa de la Kursk până când Trump va prelua funcţia şi vor putea începe negocierile.