Romii, la marginea societăţii în România

În ciuda unei politici de integrare duse de ONG-uri şi de stat, comunitatea romilor este în continuare respinsă de români şi trăieşte în condiţii precare. Preşedintele Agenţiei pentru Romi zâmbeşte pe sub mustaţa stufoasă: 'Cei 300 de euro pe care îi dă Franţa fiecărui rom pentru repatriere 'voluntară'? Sunt vacanţe plătite! Romii se întorc pentru câteva zile şi apoi se întorc în Franţa'. Ilie Dincă lansează cu plăcere critici la adresa politicii duse de Hexagon, în timp ce ministrul francez de Interne, Manuel Valls, trebuie să ajungă miercuri în România, pentru o vizită de două zile, scrie Liberation, preluat de RFI.

'Romii sunt cetăţeni europeni. Nu pot fi împiedicaţi să plece din nou spre Franţa'. Dar ce face România pentru romii întorşi din Franţa? 'Am încercat', ezită Ilie Dincă, 'am propus programe de incluziune socială, dar nu prea sunt interesaţi. Astfel, din 400 de persoane ce vin la o repatriere, doar câţiva îşi găsesc un loc de muncă', dezvăluie el, puţin jenat.

Franţa nu plăteşte doar cei 300 de euro. În colaborare cu autorităţile locale române, ajută anumite familii să pună pe picioare o mică afacere. 'Din estimările noastre, 80% dintre proiecte au reuşit', afirmă un funcţionar al ambasadei Franţei. O picătură de apă pentru o populaţie numeroasă şi săracă.

În România, oficial, există 600 de mii de romi. Mai multe ONG-uri estimează însă că numărul lor este de fapt între 1,5 milioane şi două milioane, adică reprezintă între 7 şi 10% din populaţia României. Iar într-o ţară săracă, romii sunt şi mai săraci şi sunt prinşi într-un cerc vicios al eşecului. Conform unui studiu al fundaţiei Soros, un copil rom din patru nu merge la şcoală deloc şi unul din doi nu termină studiile primare. Fără şcoală, nu au nici acces pe piaţa muncii, iar şomajul afectează un rom din doi. Trăiesc la marginea societăţii, adesea în comunităţi la periferia oraşelor şi satelor, în condiţii precare -case din chirpici, fără canalizare, este regula pentru un rom din trei. Din cauza lipsei de igienă şi a accesului dificil la serviciile medicale, speranţa de viaţă este cu zece ani mai mică decât media naţională.

Şi totuşi, nimeni nu poate spune că lucrurile nu s-au mişcat în ultimii 20 de ani. La iniţiativa organizaţiei Romani Criss, statul a creat două funcţii importante: mediatorul medical şi mediatorul şcolar. Mai multe sute de romi au fost deja formaţi profesional şi fac legătura între comunitatea lor şi autorităţi. Modelul este de succes în alte ţări din regiune. O altă organizaţie non-guvernamentală, Ovidiu Ro, oferă în fiecare lună bonuri de masă în valoare de 12 euro pentru familiile de romi care îşi trimit copiii la şcoală în fiecare zi. 'E mult pentru o familie care trăieşte dintr-un ajutor social de 50 de euro', explică Oana Livadariu, responsabil în cadrul asociaţiei. 'Avem în grijă 1.400 de copii şi cu ajutorul bonurilor de masă, frecvenţa şcolară a crescut de la 40 la 85%'. Ministerul Educaţiei vrea şi el să facă parte din proiect.

Potrivit unor studii recente, doar 25% dintre romii români 'circulă' şi fac drumuri dus-întors în Europa. Destinaţiile preferate sunt Italia şi Spania, iar Franţa este doar pe locul al treilea. Pleacă în special din cauza sărăciei, chiar dacă unii argumentează că este din cauza discriminării. Pentru că, deşi legislaţia românească s-a îmbunătăţit în ultimii ani, în practică există încă segregare, în special în zonele rurale. Nu sunt deloc rare cazurile în care familiile de 'români' nu vor să existe copii romi în clasele unde învaţă copiii lor. Dar şi aici lucrurile sunt pe cale să evolueze.

Mulţumită acţiunii mai multor ONG-uri şi campanii antidiscriminare, numărul de români care nu acceptă romi în apropierea lor a scăzut cu 10%. Şi, recent, asociaţia Salvaţi Copiii România a anunţat că lansează un program de investiţii de două milioane de euro, inclusiv pentru o campanie antidiscriminare.

Eforturile de integrare ar putea fi accelerate, dacă România ar obţine banii europeni ce îi sunt alocaţi. Dar din cauza unei structuri instituţionale prost concepute, absorbţia fondurilor europene este un eşec: la aproape şase ani după aderarea la Uniune, ţara nu a atras decât 10% din cele 23 de miliarde de euro ce i-au fost alocate. Preşedintele Agenţiei pentru Romi speră că în pentru următorul buget european, pentru 2014-2020, Europa va simplifica accesarea fondurilor speciale pentru romi. 'Ar trebui ca UE să creeze un program de finanţare special pentru această populaţie, care să meargă pe patru direcţii: educaţie, angajare, acces la locuinţe şi la sistemul medical', insistă Ilie Dincă.

Miercuri, la Bucureşti, este aşteptată cu nervozitate vizita celor doi miniştri francezi, Manuel Valls şi Bernard Cazeneuve. Cu atât mai mult cu cât nu a fost uitată vizita tensionată de acum doi ani a altor doi miniştri, Eric Besson şi Pierre Lellouche, pentru exact aceeaşi problemă. Era după celebrul discurs de la Grenoble. Titus Corlăţean, ministrul român de Externe, consideră că abordarea noului Guvern francez este constructivă şi că lucrurile au evoluat în bine faţă de politica lui Nicolas Sarkozy în privinţa romilor români. Dar, în culise, autorităţile române se declară 'decepţionate' de declaraţia preşedintelui francez, François Hollande, care a vorbit de 'gonirea' acestei populaţii. 'Nimeni nu goneşte pe nimeni', oftează un oficial român. 'Trebuie să înţelegem că problema este atât de complexă încât va fi nevoie de decenii pentru rezolvarea ei. Cu condiţia să i se acorde atenţie şi nu să se arunce responsabilitatea de la unii la ceilalţi'.