Romaşcanu: UNESCO nu va fi o piedică pentru exploatarea de la Roşia Montană. Discursul "pe-aici nu se trece" e o extremă

Ministrul Culturii, social-democratul Lucian Romaşcanu, a declarat într-un interviu acordat PressOne că exploatarea aurului ar putea redeveni tentantă pentru coaliţia aflată la guvernare.

„Nu în orice condiţii însă”, susţine Romaşcanu, potrivit căruia, o modalitate de exploatare a zăcământului de aur mai puţin invazivă ar putea primi undă verde din partea statului român, astfel încât “UNESCO nu va fi o piedică pentru această exploatare”.

Nu este o declaraţie izolată. Despre păstrarea sitului în patrimoniul universal, însă cu posibilitate de exploatare, a vorbit şi Florin Cîţu pe vremea când era premier, dar şi liderul UDMR, Kelemen Hunor.

„Roşia Montană trebuie protejată. În acelaşi timp, resursele pe care România le are trebuie exploatate într-o formă corectă, păstrând patrimoniul şi dând o şansă şi dezvoltării”, a afirmat ministrul Culturii.

Romaşcanu a mai precizat că discuţia ar putea ajunge la masa coaliţiei la începutul anului viitor, după ce va fi adoptat şi Codul Patrimoniului Cultural.

Lucian Romaşcanu: Nu zic că se întâmplă mâine, spun un singur lucru: că protecţia oferită de UNESCO este exact ceea ce trebuie şi promovarea de către UNESCO este un câştig. Dar în contextul în care acolo există bogăţii extrem de mari ale statului român şi ale României, în situaţia în care va exista o posibilitate de exploatare care să nu pericliteze situl, aşa cum trebuie el păstrat, atunci UNESCO nu va fi o piedică pentru această exploatare. Nu a fost nicăieri în lume când s-a pus această problemă.

Reporter: Dar istoricul public al cazului Roşia Montană spune ceva actualei coaliţii de guvernare?

Lucian Romaşcanu: Eu aş vrea ca tot discursul public să încerce să fie suficient de explicit, astfel încât reacţia să fie una informată. Din păcate, trăim în acest moment într-o societate divizată, iar o simbioză între protecţie şi dezvoltare nu a putut fi comunicată în mod acceptabil. Există susţinători categorici ai protecţiei şi susţinători categorici ai dezvoltării. Undeva trebuie găsită o cale de mijloc, astfel încât societatea să înţeleagă că autorităţile trebuie să protejeze ce este de protejat şi să dezvolte ceea ce e de dezvoltat.

Vă spun asta cu date. Dacă ne uităm şi cereţi în baza Legii 544 informaţii publice despre dosarele din comisiile naţionale de monumente istorice şi judeţene şi ale oraşului Bucureşti o să vedeţi că există o separare destul de drastică între cele două abordări. Sunt proiecte respinse într-o proporţie covârşitoare fără să fie discutate cu adevărat, lucru care trebuie într-un fel sau altul mediat. Şi exact asta îmi propun să fac.

Datoria mea ca ministru al Culturii este să asigur conservarea şi restaurarea patrimoniului. Institutul Naţional al Patrimoniului a reuşit să cheltuiască anul ăsta 1,5 milioane, când pică ţara pe noi şi sper ca în bugetul de la anul să am un angajament şi bugetele necesare să deschidem noi şantiere şi să facem ce trebuie să facem. Dar în acelaşi timp trebuie să ne uităm şi către societate şi nevoia ei de dezvoltare, astfel încât să mediem. […]

Reporter: Atunci când vă referiţi la o „exploatare mai puţin invazivă” vă referiţi la ceva ce s-a inventat deja sau e o noţiune abstractă?

Lucian Romaşcanu: Nu sunt un specialist în această problemă. În schimb aş vrea să înţelegem cu toţii că o resursă atât de importantă cum este în plan material zăcământul de acolo trebuie să aibă o şansă minim egală cu conservarea patrimoniului. Poate că la un moment dat se va putea exploata, astfel încât ambele lucruri să fie bune pentru România. Discursul din spaţiul public cu „hop, pe-aici nu se trece!” este un discurs la o extremă şi nu funcţionează lucrurile aşa.

Articolul complet aici.