Românii din Harghita, Covasna şi Mureş cer implicarea Guvernului şi Preşedinţiei pentru oprirea apartheidului

Lideri ai asociaţiilor comunităţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, primari români din Harghita, cadre didactice şi preoţi, au adoptat un memorandum, la Izvoru Mureşului, pentru protejarea şi afirmarea identităţii românilor din cele trei judeţe, relatează Mediafax. Memorandumul, în care se cere, între altele, înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti din cele trei judeţe, va fi înaintat Preşedinţiei, Guvernului şi, spre informare, Consilului Europei, loc unde au ajuns, în genere, informaţiile transmise de UDMR.

Cu prilejul discuţiilor purtate la Izvorul Mureşului, reprezentanţii românilor au arătat că în judeţele Covasna şi Harghita în special, românii, deveniţi populaţie minoritară în propria lor ţară, sunt condamnaţi la deznaţionalizare sau la emigrare.

”În judeţele Covasna şi Harghita, contrar cadrului european, minoritatea dominantă (ungară), devenită majoritate numerică, este protejată prin măsuri evidente de discriminare pozitivă, în vreme ce majoritatea românească din cele două judeţe, devenită minoritate numerică locală dominată, este condamnată la deznaţionalizare sau la emigrare. Românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi de pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare”, se arată în memorandum.

Liderii comunităţilor româneşti au mai avertizat că datele oficiale ale recensămintelor populaţiei indică scăderea numărului românilor în majoritatea localităţilor cu populaţie etnic mixtă din Covasna şi Harghita şi au atenţionat că, dacă acest proces continuă, în următoarele trei decenii populaţia românească din aceste localităţi ”se va diminua drastic, mergând până la dispariţie”.

La eveniment au fost prezentate şi rezultatele unor studii sociologice din care reiese că în judeţele în care etnicii maghiari sunt numeric majoritari ”societatea românească se regăseşte segregată după principii medievale în propria ţară”, accesul românilor la locurile de muncă, la deciziile şi la resursele financiare fiind restricţionat de ”dictatura etnocratică a formaţiunilor politice maghiare” şi complicităţilor factorilor de putere din cadrul autorităţilor decidente ale statului român.

”Principalul rezultat al ultimilor 25 de ani este apariţia unei minorităţi dominate şi unei majorităţi dominante, apariţia unui soi de apartheid cultural-instituţional pe criterii etnice, de tip medieval”, a declarat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Radu Baltasiu.

În consecinţă, pentru oprirea acestor fenomene, reprezentanţii comunităţilor româneşti solicită, în memorandumul adoptat, ”elaborarea şi aprobarea unei strategii naţionale pentru asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia sunt numeric minoritari” şi înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric.

De asemenea, în document se cere şi numirea unui consilier prezidenţial, respectiv guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti precum şi finanţare, prin bugetul central, pentru proiectele promovate de asociaţiile şi fundaţiile culturale, religioase şi civice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Românii din cele trei judeţe mai cer elaborarea unei strategii de dezvoltare economică prioritară pentru zona Covasna-Harghita, cu finalitate în crearea unor noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente. Totodată, statului român i se cere să îşi exercite prezenţa ”clară şi hotărâtă” în cele trei judeţe prin instituţiile sale specifice: prefectură, instituţii deconcentrate, armată, forţe de ordine publică, ”aşa cum procedează statul italian în Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adepţii separatismului pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc”.

Semnatarii mai solicită ca Guvernul României să înceteze practica aprobării solicitărilor UDMR de a fi schimbaţi prefecţii români din judeţele Covasna şi Harghita, reamintind că aceştia sunt ''singurii care pot veghea şi acţiona împotriva acţiunilor potrivnice statului român”.

Memorandumul adoptat la Întâlnirea românilor din judeţul Harghita, organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş la Izvoru Mureşului, va fi depus la Preşedinţie, Parlament şi Guvern, precum şi la Consiliul Europei, ”pentru o informare reală, în contrast cu informaţiile eronate cu care sunt asaltate organismele europene”.

La discuţiile de la Izvorul Mureşului au participat şi ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşă, episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, precum şi prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, mai arată Mediafax.