România, îngropată în datorii de miliarde. "Vom avea mari probleme după alegeri" - Expert în economie arată cât de dramatică e situaţia
După alegeri, ne putem aştepta la creşteri de taxe şi la şi mai multe insolvenţe printre firme, crede Cristian Păun, profesor universitar la ASE şi expert în macroeconomie.
În condiţiile în care datoria statului a crescut puternic ajungând la un nou nivel record de 52% din PIB iar guvernul continuă să se împrumute în ritm accelerat, expertul a explicat, într-un interviu acordat Epoch Times, că e cazul să ne aşteptăm în primul rând la creşterea TVA-ului şi la o creştere a impozitului pe venit - eventual să asistăm la renunţarea la cota unică în favoarea impozitului progresiv.
Creşterile de taxe nu vor avea însă efectul scontat de guvernanţi, crede expertul, ci dimpotrivă, cu un mediu privat deja afectat de majorări de taxe, inflaţie, costuri de producţie mărite etc., economia va înregistra un recul şi consecinţa va fi în final că la bugetul statului vor veni mai puţini bani prin aceste majorări fiscale. De suferit vom suferi tot noi, românii de rând, plătitori de taxe şi impozite.
Redăm principalele declaraţii ale expertului:
Reporter: Datoria statului a crescut puternic depăşind 52% din PIB, iar guvernul se împrumută în ritm accelerat: deja 131 miliarde lei după prima jumătate a anului, potrivit calculelor Profit.ro, şi a anunţat un program de împrumuturi de 181 miliarde lei pentru acest an, an electoral. Ce anticipaţi că se va întâmpla după alegeri?
Cristian Păun: Guvernul a crescut cheltuielile semnificativ de mult, mai ales cheltuielile, cum le spunem noi, structurale, care nu pot fi tăiate atât de uşor ulterior. Vom avea mari probleme pentru că eu nu văd o acţiune amplă de redimensionare a statului şi repoziţionare a statului pe funcţiile sale de bază, care înseamnă educaţie, sănătate, siguranţă naţională, apărare şi justiţie.
Nu văd treaba aceasta şi atunci, cu siguranţă, vom ajunge la creşteri de taxe, au crescut foarte mult cheltuielile cu salariile, sectorul bugetar a crescut, paradoxal, constant şi numărul angajaţiilor la stat, mai ales în zona asta a administraţiei publice, centrale şi locale, a crescut gradul de politizare în instituţiile publice, este mimat acel management privat în companiile de stat, dependenţa de factorul politic este la cote extraordinar de înalte şi periculoase, ca să o spun aşa mai pe şleau, cred că nici o femeie de serviciu dintr-o şcoală nu mai este angajată fără să aibă pe cineva la inspectoratul judeţean, ceea ce este foarte, foarte periculos pentru calitatea serviciilor publice plătite extrem de scump pe deficit şi datorie.
Cu siguranţă, nu vom vedea vreo ajustare a statului în perioada de după alegeri, toate aceste majorări, toate aceste cheltuieli vor fi în continuare finanţate din deficit, parţial, şi parţial din creşterea de taxe.
Ce creştere de taxe se vehiculează în momentul de faţă? Cu siguranţă va creşte TVA-ul, numai că aici ei au o problemă, pentru că nu încasează tot TVA-ul, şi atunci vor trebui să aplice o creştere semnificativă de TVA ca să fie siguri că încasează măcar 60% din el, sau 2/3 din el. Deci, practic, creşterea de TVA se va face inclusiv cu acel procent pe care ei nu îl încasează din TVA-ul respectiv.
Asta mă duce cu gândul la minim 21%, dacă nu cumva chiar 22%, şi apoi se continuă cu acea trăznaie de impozit progresiv. Eu sper să rămână totuşi doar la majorarea cotei unice, de la cât este acum către 16%, de la 10% la 16%, şi să rămână cota unică, pentru că, din punctul meu de vedere, o cotă progresivă este foarte haotică şi nu aduce în momentul de faţă foarte mulţi bani la bugetul de stat în plus într-o ţară săracă.
Ce observ este că ei nu discută atunci când vorbesc de impozitul progresiv şi nimeni nu îi întreabă, evident: "bun, bun, impozit progresiv, dar puteţi să ne spuneţi care ar fi sistemele de deducere pe care le aveţi în minte atunci când introduceţi acest impozit progresiv?"
Pentru că, până la urmă, marele beneficiu cu care este vândut acest tip de impozitare este acest sistem de deducere care se acordă pentru copii aflaţi în întreţinere, pentru tot felul de lucruri, cheltuieli care se deduc şi care în alte ţări fac ca, de exemplu, Belgia care este pe locul 1 la impozitarea pe salarii, undeva către 54% cu impozit progresiv, în urma deducerilor, impozitul scade semnificativ către 35%. Deci, în momentul de faţă, noi avem cu cotă unică un 46% - 45% din salarii impozite contribuţii. Suntem uşor sub belgieni, dar suntem în top 6 impozitare pe salarii în lumea europeană, chiar nu avem sistem de deducere foarte generos, sunt câteva deduceri dar nu reprezintă un procent semnificativ din acest impozit.
Suntem mult peste un belgian care îşi poate duce foarte multe lucruri şi poate ajunge încet către 35%. Deci foarte probabil să vedem o creştere a impozitului pe venit de la 10%, la 16%, fie că se întâmplă în cotă unică, fie că se întâmplă în cotă progresivă, adică cei care au venituri mai mari vor plăti mult peste 16% către 30%, astfel încât pe medie ei să iasă la 16%, vom avea această creştere de impozite cu siguranţă.
Dar rămân la ideea că în România, dacă se întâmplă treaba aceasta, calculele, cu siguranţă, nu vor fi ulterior validate de practică, pentru că ei nu vor încasa mai mulţi bani la bugetul statului crescând aceste taxe în contextul actual în care avem mediul privat lovit deja de nişte majorări semnificative de taxe, de inflaţie, de salariu minim, de costurile de producţie multe dintre ele crescute, costul utilităţii este, de asemenea, foarte foarte mare, deci nu văd că pe termen lung vor încasa mai mulţi bani, dimpotrivă, economia va înregistra un recul şi consecinţa va fi în final că mai puţin bani la bugetul statului vor veni prin aceste majorări fiscale.
Reporter: Cum va fi afectată economia de eventuale noi creşteri de taxe? Ne putem aştepta la falimente? Ne putem aştepta la mai puţine locuri de mâncă?
Cristian Păun: Deja ne aşteptăm, da. În momentul în care tu aplici această fiscalitate pentru a apăra un sector public supradimensionat şi care nu produce foarte multe bunuri publice de valoare, straturile birocratice din România nu fac altceva decât să producă tot felul de documente fără valoare, autorizaţii fără valoare adăugată semnificativă, or, în momentul în care tu faci aşa ceva, nu poţi decât să vezi cum economia se usucă, nu înfloreşte şi atunci cumva vom avea un recul.
Deja avem un recul, se vede că producţia industrială de ceva trimestre bune este în scădere, România creşte economic la limită. Dacă n-ar fi banii europeni, noi practic am fi în recesiune acum. După datele din ultimele trimestre, banii europeni ne-au mai ţinut undeva pe plus cu creştere economică, dar se vede clar că reculul vine dinspre zona privată, vine dinspre zona industriei, care evident este afectată de toată această ţopăială fiscală din ultimii ani.
Deja avem pe primele 5-6 luni ale anului un record în zona de insolvenţe şi avem practic insolvenţe cu 40% mai mari decât anul trecut, unde nici anul trecut n-a fost foarte bine pe zona de mediul de afaceri. Mai ales IMM-urile sunt cele afectate, pentru că IMM-urile au foarte multe limitări în ceea ce înseamnă capital, clienţi şi aşa mai departe.
Reporter: Aţi menţionat banii europeni, cum vedeţi PNRR-ul, cât de tare s-a ratat?
Cristian Păun: PNRR-ul este ratat în proporţie semnificativă, n-am reuşit să activăm decât două dintre cele 3-4, să spunem aşa, tranşe care trebuiau activate, noi trebuia să încasăm în avans aceşti bani, nu să avem întârzieri de un an, un an şi jumătate pe aceşti ban.
PNRR înseamnă reforme, din păcate eu am spus-o din primul moment în care a apărut acest program, că nu văd o performanţă semnificativă pentru România în zonă aceasta când performanţa la absorbţia unor fonduri care nu presupuneau reforme, fondurile clasice, fondurile europene normale le absorbim şi absorbeam cu foarte mare întârziere. De ce am avea o absorbţie mai bună cu nişte fonduri care înseamnă şi reforme? Deci, cu atât mai puţin, mă aştept să avem o performanţă în această zonă.
Avem întârzieri şi pe fondurile normale, din ce am văzut în presă, n-am încasat absolut nimic din fondurile de pe noua programare financiară, care a început deja de vreo 3, aproape 4 ani, n-am absorbit nimic din ea, vă daţi seama, şi în continuare mai avem banii din vechea programare financiară care a încetat acum 3-4 ani, deci noi suntem undeva într-un exerciţiu financiar al Unii Europene plus 3 - 4 ani în plus ca să reuşim să ne apropiem cât de cât de un procent normal cu această absorbţie.
Din păcate, asta arată calitatea şi capacitatea autorităţilor publice din România, este din punctul meu de vedere o problemă strict politică, de calitate a administraţiei publice politizată, cu tot felul de politruci şi tot felul de oameni fără experienţă, şi care nu ştiu ce să facă în momentul în care sunt poziţionaţi pe zone de decizie. Specialiştii, tehnocraţii, cei care se pricep la aceste lucruri, sunt marginalizaţi sau izolaţi, şi România, în momentul de faţă, este o ţară captivă unei clase politice cu o incompetenţă clară.
Reporter: Ce pot face românii să preîntâmpine unda de şoc?
Cristian Păun: În primul şi în primul rând românii trebuie să aibă un comportament preventiv, adică întotdeauna când lucrurile nu merg bine şi simţi că nu merg bine, e bine să ai un comportament preventiv, adică să nu chetluiesti tot ce câştigi, să pui deoparte, să încerci să diversifici resursele, să găseşti mai multe oportunităţi şi eventual de ce nu să te specializezi mai mult, să te specializezi în mai multe lucruri, astfel încât să ai mereu căutare, să fii mereu la curent cu ultimele descoperiri în domeniul tău şi să ai într-adevăr valoarea adăugată în tot ceea ce faci pentru cel care te angajează.
Este cel mai important sfat pe care l-aş da oamenilor, să continue să înveţe să facă lucruri. Pe partea cealaltă, la nivel de firme, trebuie să fie foarte atente pentru că în această perioadă pot apărea falimente şi insolvenţe pe liniile lor de valoare, pe lanţurile lor de valoare, clienţi care nu îşi plătesc facturile deloc sau şi le plătesc cu întârziere, pot apărea probleme cu zona de aprovizionare.
Deci, în general, când economia nu merge, găseşti foarte greu clienţii în piaţă, iar clienţii pe care îi aveai, îi pierzi foarte uşor sau încep să fie rău platnici. Şi atunci trebuie să fii pregătit să ai probleme de lichiditate, că o să ai probabil probleme de lichiditate, trebuie să ai lichidităţi puse deoparte.
E valabil şi pentru firme acelaşi sfat de a opera în perioada următoare cu rezerve, cu provizioane care să permită cel puţin o perioadă ca firma să reziste, să existe pe piaţă în continuare şi să îşi plătească în continuare salariaţii, chiar dacă poate numărul comenzilor în perioada următoare s-ar putea să mai scadă.
Şi, evident, firmele trebuie să-şi diversifice producţia, să încerce să adauge cât mai multă valoare pe lanţ de producţie, să ofere calitate mai bună şi aşa mai departe. Asta presupune, evident, investiţii, presupune capital, deci destul de multă complicaţie şi bătaie de cap.
