"România a ţinut la sertar multe decizii majore în ultimii 5 ani" - Analist denunţă secretomania statului
Marea problemă a neîncrederii în România este comunicarea dintre instituţii, decidenţii politici şi cetăţeni. Mai exact, secretomania din jurul deciziilor importante şi lipsa argumentelor şi explicaţiilor care stau la baza acestor decizii, a opinat, joi, analistul Mihai Răzvan Moraru, are a adus o serie de argumente în acest sens.
"România a ţinut la sertar multe decizii majore în ultimii cinci ani. De fapt, face asta din 1990. Însă, în ultimii ani, în comunicarea publică, conspiraţiile câştigă tot mai mult teren în faţa informaţiilor verificate şi reale. Şi asta se întâmplă şi pentru că statul nu reuşeşte să parcurgă câteva etape esenţiale", a declarat Moraru.
Mai exact:
– să anunţe din timp intenţiile privind proiecte sau schimbări legislative cu impact major asupra vieţii oamenilor, strategiei de dezvoltare, execuţiei bugetare, economiei, educaţiei, sănătăţii sau organizării statului.
– să ofere analize detaliate pentru aceste propuneri, bazate pe statistici relevante, studii de caz, scenarii şi evaluări de impact, inclusiv când în spaţiul public apar informaţii false.
– să asigure termene reale şi responsabile pentru consultări publice, desfăşurate în mai multe runde, în care schimbările să fie explicate şi discutate.
– să îşi asume obiective clare, termene de implementare şi să comunice constant stadiul şi rezultatele.
"Veţi spune că exagerez? Vă dau un exemplu: Elveţia a anunţat recent că intenţionează să crească TVA-ul în următorii 10 ani pentru a putea finanţa cheltuielile de apărare. Guvernul elveţian explică faptul că deteriorarea situaţiei geopolitice impune consolidarea capacităţilor de apărare, în special în sisteme de apărare aeriană, securitate cibernetică şi capacităţi electromagnetice, pentru care sunt necesare 31 de miliarde de franci suplimentari. Cu cât creşte TVA? Cu 0,8%. De când? Din 2028. Aşadar, Guvernul Elveţiei anunţă cu doi ani înainte o creştere de TVA de 0,8%, explică scopul, prezintă bugetul necesar şi anunţă că vor urma detalii suplimentare în săptămânile următoare", a precizat Moraru.
Analistul a subliniat că elveţienii mai întâi au gândit proiectul, bugetul, sursele de finanţare, impactul şi calendarul, abia apoi au început consultările. La noi, aceste decizii sunt luate rapid, de toate guvernele, având un impact mult mai mare.
"De ce? Pentru că în România răspunderea statului în faţa cetăţeanului aproape că nu există. Pentru că execuţiile bugetare sunt comunicate incomplet, găurile bugetare sunt acoperite din mers, iar deciziile sunt luate doar când este deja prea târziu. Instituţiile şi ministerele nu au învăţat să lucreze cu scenarii, prognoze şi evaluări. Se decide abia când problema a devenit prea mare pentru soluţii pe termen mediu, iar atunci e nevoie de măsuri urgente, 'de mâine'. Aici contribuie şi schimbarea miniştrilor în câteva luni, dar de cele mai multe ori, din cauza ascunderii adevărului în interes electoral, precum în cazurile Ciolacu şi Ciucă, care sunt doar exemple recente. Care pentru interese electorale au cheltuit aiurea, fără a se mai gândi ce urmează după!", a adăugat Moraru.
