Economist: În România nu e o infracţiune să devalizezi finanţele ţării şi să minţi ca o gazetă sovietică în legătură cu banii disponibili

Profesorul de economie Bogdan Glăvan a vorbit joi, într-o analiză postată pe pagina sa de socializare, despre execuţia bugetară pe anul 2025 şi ce urmează în continuare.

Redăm mai jos analiza cunoscutului economist:

Statul a încheiat anul cu un deficit cash de 7,65% din PIB, ceea ce ne prilejuieşte la o primă observaţie:

Deficitul pe 2025 este mai mare decât cel prognozat (7% din PIB), în condiţiile creşterii masive a taxelor, ceea ce demonstrează cât de FALS a fost întocmit bugetul la începutul anului. Cum ziceam, nimeni nu cercetează... în România nu e o infracţiune să devalizezi finanţele ţării şi să minţi ca o gazetă sovietică în legătură cu banii disponibili.

Atenţie! Cineva poate observa că au crescut şi cheltuielile publice ca pondere în PIB şi ar putea crede că de aici a crescut deficitul.

Greşit. Unele cheltuieli au crescut aşa cum era normal să crească, problema nu e că au crescut, ci că nu au fost estimate cinstit la începutul anului. De exemplu, cheltuielile cu asistenţa socială s-au ridicat la 13,1% din PIB, iar la începutul anului au fost estimate doar la 12,7% din PIB, deci din capul locului au fost falsificate cu 0,4% din PIB. Nu e vina actualului guvern că a cheltuit mai mult, ci e vina fostului guvern că a făcut fals în acte publice. Şi în continuare hoţii sunt demnitari... fiindcă poporul îi votează şi nimeni nu cercetează.

Mai departe, dacă ne uităm la execuţia bugetară, vedem că încasările statului din taxe şi contribuţii sociale au crescut ca pondere în PIB. Însă lucrurile nu sunt foarte clare în acest moment.

În primul rând ţin să menţionez că orice creştere de taxe are un efect pe termen scurt şi unul pe termen lung. Pe termen scurt efectul este pozitiv, în sensul că statul adună mai mulţi bani de la cetăţeni; pe termen lung, acest efect se diminuează, deoarece populaţia nu este o adunătură de pioni pe tabla de şah a guvernanţilor, ci nişte inşi cu creier, stimulente, interese. Mai exact, pe termen lung populaţia îşi schimbă comportamentul, se optimizează fiscal (cum ar zice unii), îşi ajustează consumul, economisirea şi investiţiile în faţa noii realităţi fiscale. În funcţie de context, pe termen lung statul poate colecta chiar mai puţin cu taxele mărite decât aduna la buget înainte, cu vechile taxe mai mici.

De aceea este absolut ridicol să vezi cum „specialiştii” în buget şi finanţe au estimat că din majorarea TVA la 1 august 2025 statul va colecta 0,45% din PIB, iar pe parcursul anului 2026 va colecta 1,09% din PIB, adică proporţional cu lunile anului – aplicând regula de trei simplă precum şcolarii, în loc să gândească precum absolvenţii de economie. Profit de ocazie pentru a aminti încă o dată, că în timp de criză, la vârful statului român nu s-a aflat nici un economist (nici preşedintele, nici prim-ministrul, nici miniştrii de econonomie şi finanţe) – deci statul a adoptat măsuri cu efecte profunde asupra economiei strict la sfatul “specialiştilor”. Probabil aceiaşi specialişti care spuneau, prin 2014, când România îndeplinea toate criteriile de aderare la euro, că nu e cazul să aderăm la euro.

Moştenirea lor este toxică, dar deja divaghez exagerat.

Ei bine, în 2025 statul a colectat doar cu 0,1% din PIB mai mult TVA decât anul trecut. Şi cu 0,1% din PIB mai puţin decât estima la începutul anului! Bezna minţii! – veţi fi tentaţi să spuneţi. Aparent statul a mărit TVA degeaba, fiindcă nu a colectat mai nimic. Însă aş zice să nu ne grăbim, deoarece prognoza de TVA de la începutul anului a fost probabil mânărită în acelaşi stil în care au fost falsificate şi alte linii bugetare. Aş zice să mai aşteptăm, să mai treacă timp, să mai primim date. În orice caz, în perioada august-decembrie dinamica încasării TVA a fost mult mai mare decât în perioada ianuarie-iulie, prin urmare statul a colectat în mod clar mai mulţi bani din majorarea cotelor TVA; să nu uităm, însă, că sumele mai mari vin din două surse combinate: atât din majorarea TVA cât şi din inspecţiile fiscale intensificate.

Vom vedea pe parcursul acestui an mai clar cât de mult cresc veniturile statului de pe urma majorării TVA dar, repet, pe termen lung efectul se va disipa oarecum.

În anul 2025 statul a primit de la UE 4% din PIB, un transfer de venituri impresionant. Spre deosebire, în 2024 a primit doar 2,4% din PIB. Explicaţia stă în creşterea absorbţiei şi în transformarea unor împrumuturi în granturi, dar nu intrăm în detalii. Ceea ce ne duce la o altă observaţie majoră:

Cea mai mare parte a creşterii veniturilor statului (de la 32,7% din PIB în 2024 la 34,7% în 2025) are la bază creşterea fondurilor europene. Mai exact 80% din creşterea veniturilor provine din mai multe ajutoare primite de la UE, doar 20% reprezintă mai mulţi bani colectaţi prin impozite şi contribuţii din economia internă.

De ce este relevant? Deoarece dacă ne interesează finanţele publice pe termen lung, nu doar pe termen scurt, atunci trebuie să ne punem nişte întrebări…

În ceea ce priveşte cheltuielile, se observă îngheţarea salariilor bugetarilor, care a adus o economie de 0,6% din PIB. Se observă şi îngheţarea pensiilor, deşi mai greu, deoarece cheltuielile cu asistenţa socială au fost – aţi ghicit! – subevaluate la începutul anului (mi se pare ca şi Consiliul Fiscal a arătat asta atunci); oricum, la acest capitol statul a trebuit să cheltuiască cu 0,4% din PIB mai mult ca în 2024. Se mai observă creşterea cheltuielilor de capital(!!) şi, de asemenea, creşterea firească a cheltuielilor cu dobânzile, care doar ele s-ar putea să ajungă să reprezinte curând 3% din PIB, adică exact cât tot deficitul în care teoretic ar trebui să se încadreze statul; vă daţi seama că discutăm science-fiction.

Aşa cum am mai spus, în acest an mă aştept la o îmbunătăţire substanţială a indicatorilor macroeconomici, pe fondul austerităţii. Însă marea problemă se află după anul 2026,

- Când PNRR se va încheia, deci nu vom mai primi x% din PIB transfer de venit de la UE;

- Când pensiile nu vor mai putea fi îngheţate şi, de exemplu, o indexare a lor cu 10% ar putea duce la creşterea cheltuielilor cu 1% din PIB;

- Când vin alegerileee…

- Când prim-ministru va fi, pe rotativă, un mare gogoman,

şi mai în faţă, pe următorii ani, când cheltuielile militare ale României trebuie să urce, când decreţeii vor ieşi la pensie ş.a.m.d. Măsurile de austeritate care au pus oamenii nevinovaţi să plătească în masă pentru dezmăţul unei minorităţi nu vor face decât să antagonizeze societatea. Vor alimenta socialismul, “lupta de clasă”, demagogia. În proporţie de 99% mi se pare inevitabilă – în această logică, subliniez – o nouă creştere de biruri. Sărăcirea forţată, injustă, a multor oameni nu face decât să alimenteze invidia, pofta de redistribuţie. Impozitarea progresivă e după colţ.