Retrospectivă Epoch Times 2012: Întrebarea zilei

În 2012, The Epoch Times România a oferit ocazia cititorilor din Bucureşti să îşi facă auzite părerile. Reporterii au ieşit pe teren pentru a afla care sunt adevăratele probleme ale oamenilor, dar şi care sunt soluţiile propuse de aceştia. Majoritatea temelor puse în discuţie au fost titluri de actualitate, în principal din domeniul social, dar şi economic sau politic. Astfel, la rubrica ”Întrebarea zilei”, cititorii noştri au putut comenta asupra unor subiecte precum problema pistelor ilegale de biciclete din Capitală, situaţia economică din ultimul an, dar şi în jurul discuţiilor pe tema îmbătrânirii active, sau care au vizat probleme specifice din sistemul sanitar sau cel educaţional din România.

Cât de sigur este mersul cu bicicleta prin Bucureşti?

Săptămâna Europeană a Mobilităţii a fost un prilej pentru echipa Epoch Times să asculte părerile bucureştenilor despre problemele de mediu cu care se confruntă Capitala. Chiar dacă iniţiativa Comunităţii Europene a pledat pentru alternative durabile privind transportul ecologic, cetăţenii europeni fiind încurajaţi să folosească mijloacele de transport în comun, mersul pe jos sau bicicleta, puţini dintre respondenţi au văzut în Bucureşti o capitală ”prietenoasă” cu bicicliştii şi cu pietonii.

Graba şi neatenţia şoferilor, lipsa pistelor de biciclete şi câinii vagabonzi - sunt doar câteva dintre obstacolele care transformă cel mai adesea o plimbare cu bicicleta, într-un sport extrem, dar şi câteva din răspunsurile pe care reporterii The Epoch Times le-au primit când au întrebat bucureştenii: "Cât de sigur este mersul cu bicicleta prin Bucureşti?"

”Mersul cu bicicleta în Capitală înseamnă în principiu, mai mult timp liber, mai puţin timp stat în trafic, mai mulţi bani pe care nu-i cheltui pe benzină. În schimb, înseamnă şi asumarea mai multor riscuri: şoferi neatenţi, maşini prost parcate pe trotuare... Pistele de biciclişti sunt nişte glume proaste, sunt nişte dungi marcate pe trotuar. Mulţi oameni sunt neatenţi. Nu există încă o cultură a bicicletei în România. Ar trebui ca ceilalţi şoferi să înţeleagă că îşi pot face treaba cel puţin la fel de repede şi cu bicicleta şi pe măsură ce vor apărea mai mulţi biciclişti pe străzi, aceştia vor fi luaţi în calcul din ce în ce mai mult!”

Vă achitaţi facturile la timp?

Un studiu realizat în luna septembrie, în zece ţări europene, a arătat că românii sunt cei mai buni platnici atunci când vine vorba despre facturi, peste 90 la sută din totalul facturilor emise într-un an pentru persoane fizice fiind achitate la termen. Răspunsurile primite de reporterii The Epoch Times la întrebarea "Vă achitaţi la timp facturile?" au confirmat concluziile cercetării. Pe de alte parte, lipsa banilor pare să fie principalul motiv care face să mai apară întârzieri la achitarea datoriilor.

”Plătesc facturile la timp. Am avut şi întârzieri din cauză că am avut alte cheltuieli mai urgente şi le-am onorat întâi pe acelea şi apoi facturile curente, ştiind că nu primesc penalizări foarte mari. Românii sunt buni platnici poate pentru că sunt mai conştiincioşi. Îşi ordonează salariul în funcţie de cheltuielile pe care le au, tocmai din cauză că salariile sunt mici şi pun pe primul loc facturile la utilităţi, înaintea altor cheltuieli”.

Sunteţi mulţumit de sistemul feroviar din România?

Doar 20% dintre români sunt mulţumiţi de sistemul feroviar naţional, arată concluziile unui sondaj al Institutului European de Statistică Eurobarometru. Potrivit acestuia, România şi Bulgaria sunt pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, într-un clasament care urmăreşte gradul de satisfacţie faţă de sistemul feroviar propriu. Întârzierile mari, dar şi condiţiile proaste de transport sunt principalele aspecte care îi nemulţumesc pe românii care obişnuiesc să călătorească cu trenul.

”Mă nemulţumesc întârzierile, lipsa confortului şi a curăţeniei. Sunt trei aspecte determinante. Ar trebui mai multă implicare din partea CFR, modernizare, schimbarea concepţiei.”

”Sistemul feroviar din România este în urmă faţă de alte sisteme europene. Mă refer şi la infrastructură şi la suprastructură. În primul rând trebuie investiţii ale statului. Statul trebuie să aibă o strategie în sistemul feroviar.”

Cum ar putea societatea să beneficieze de experienţa persoanelor în vârstă şi după ieşirea acestora la pensie?

Anul 2012 a fost desemnat Anul European dedicat Îmbătrânirii Active şi solidarităţii între Generaţii. Un raport emis de Organizaţia Naţiunilor Unite a arătat că guvernele ar trebui să se preocupe mai mult de persoanele în vârstă, în condiţiile în care, din cei aproximativ şapte miliarde de oameni, aproape 900 de milioane sunt persoane de peste 60 de ani, adică peste 12%. În zece ani, numărul acestora va creşte cu 200 de milioane, depăşind astfel un miliard, ceea ce va apăsa asupra sistemelor sociale şi de sănătate, arată raportul ONU.

Totodată, autorităţile din România au urmărit să pună în aplicare politici care să vizeze vârsta a treia. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a pledat pentru ideea implicării la nivelul comunităţilor locale a persoanelor în vârstă. În ce măsură ar putea societatea să beneficieze de experienţa de viaţă a persoanelor în vârstă, au încercat să afle reporterii The Epoch Times de la câţiva bucureşteni.

”Sunt unele persoane în vârstă care mai pot munci şi care se simt daţi la o parte când ies la pensie şi ceilalţi nu mai au nevoie de ei. Mulţi se descurcă în familie, au grijă de nepoţi sau îşi ajută copiii, însă ceilalţi ar putea fi folosiţi pe post de ”bunici”, pe lângă grădiniţe. Pensiile sunt foarte mici şi cei care pot, toţi mai fac câte ceva.”

Câţi dintre români ştiu ce trebuie făcut în cazul unui cutremur?

Aproximativ opt milioane de români locuiesc în zone cu risc seismic de intensitate VII pe scara Medvedev - Spoheuer – Karnik, însemnând până la 7 grade pe scara Richter, potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Autorităţile trebuie, aşadar, să aibă permanent în vedere soluţii adresate persoanelor care locuiesc în zonele cu risc seismic. În luna octombrie a acestui an, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât să ofere gratuit truse de supravieţuire pentru cetăţenii care locuiesc în blocuri încadrate în clasa întâi de risc seismic.

Cei mai mulţi dintre bucureştenii intervievaţi de reporterii The Epoch Times s-au arătat nemulţumiţi de soluţia găsită de Primăria Bucureşti. În viziunea lor, consolidarea clădirilor supuse riscului seismic, precum şi lansarea unor campanii de informare cu privire la riscurile pe care un cutremur le implică, ar fi mai utile pentru a preveni o astfel de catastrofă şi pentru a ajuta la salvarea de vieţi.

Este şcoala un mediu sigur pentru elevii din România?

Odată cu începutul şcolii, Poliţia Română a luat măsuri sporite de siguranţă la nivelul instituţiilor de învăţământ. Astfel, în fiecare judeţ a fost nominalizat un ofiţer cu experienţă în domeniu, pentru a participa la elaborarea sistemului cadru de asigurare a siguranţei elevilor şi a personalului didactic. De asemenea, pentru fiecare unitate şcolară a fost desemnat un poliţist care va fi responsabil de siguranţa copiilor în interiorul şcolii. Cu toate acestea, statisticile nu par să îi liniştească pe părinţi.

Puţin peste 20% din cele aproximativ 20.000 de şcoli din România asigură elevilor pază, în vreme ce din totalul de unităţi de învăţământ preuniversitar, circa 4.350 de şcoli, respectiv 22%, au sisteme electronice şi mecanice de pază şi alarmare atât în interior, cât şi în exterior.

Cât de sigură este şcoala, dar şi spaţiul din jurul instituţiilor de învăţământ şi cum ar putea fi prevenite incidentele neplăcute au încercat să afle de la câţiva bucureşteni, echipa Epoch Times.

”Majoritatea prietenilor care au copii, i-au dus la şcoli private probabil tocmai pentru că nu se simt în siguranţă într-o şcoală publică. Acolo sunt luaţi de acasă, cineva îi supraveghează. Am auzit destule incidente cu droguri în şcoli, copii bătuţi de alţi copii sau de persoane străine... Acestea ar putea fi prevenite printr-o pază mai bună.”

”Bătăile, drogurile, furturile... Sunt multe pericole! Au încercat să pună câte un gardian, dar nu este suficient, iar să pună mai mulţi gardieni, probabil că nu există fonduri. Poate educaţia este un prim pas însă şi asta este greu de realizat.”

Sunt suficiente produse româneşti în magazine?

În această toamnă, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat că vrea ca în fiecare hypermarket să fie amenajat un spaţiu dedicat exclusiv produselor româneşti. Scopul proiectului este acela de a promova cât mai mult aceste produse, pentru a-i ajuta astfel pe producătorii agricoli să aibă o piaţă de desfacere. Până în prezent, mai mulţi comercianţi de pe piaţa din România a pus deja în practică această măsură, spre mulţumirea amatorilor de produse tradiţionale, care cred că oferta nu este suficent de bogată. Sunt însă şi persoane care afirmă că mai este mult până când alimentele produse în România vor atinge nivelul de calitate al celor din afara ţării.

Reporterii The Epoch Times au încercat să afle de la câţiva bucureşteni cât de importantă este pentru ei ţara de provenienţă a produselor pe care le cumpără, dar şi cât de utilă este iniţiativa Ministerului Agriculturii.

”Importăm foarte mult şi nu mai producem nimic pentru noi. Nu cred că mai avem un produs românesc în supermarket-uri.”

”Eu cumpăr paste făinoase, lactate româneşti... Încet, încet s-a văzut diferenţa dintre produse. Sunt convinsă că produsele străine intrate pe piaţa noastră nu au aceeaşi calitate ca cele de pe pieţele din afară. Am avut ocazia să gust din cele de acolo şi din cele importate în România şi nu este aceeaşi calitate.. Produsele româneşti sunt bune. Din păcate, susţinerea este minoră.”

Care sunt principalele probleme cu care se confruntă sistemul sanitar din România?

Tot în 2012, prin intermediul Epoch Times România, bucureştenii au avut ocazia să îşi spună părerea cu privire la problemele cu care se confruntă sistemul sanitar din România.

”Sistemul nostru sanitar are o deficienţă foarte mare de personal. Condiţiile pe care sistemul medical românesc le oferă sunt deplorabile şi mulţi oameni caută mai bine. Dacă afară e mai bine, cu toţii vor merge acolo. Ar trebui nişte salarii mai bune şi nişte condiţii de lucru mai bune. În spitalele noastre, condiţiile sunt îngrozitoare, iar costurile sunt foarte mari.”

”Subfinanţarea este principala problemă cu care se confruntă sistemul medical. În momentul de faţă, baza de selecţie la facultatea de medicină scade, salariile oferite de statul român sunt jenante şi de asta medicina nu este atractivă”.

Urmăriţi părerile oamenilor cu privire la subiecte de actualitate şi în 2013, la rubrica Întrebarea zilei, pe site-ul The Epoch Times România.