Retrospectivă Epoch Times 2012: Cazul Năstase, primul fost premier al României care a ajuns la închisoare

Anul acesta a avut loc o premieră în ceea ce priveşte justiţia din România – a fost condamnat la închisoare cu executare un fost premier găsit vinovat de fapte de corupţie. Cazul a fost foarte mediatizat şi în străinătate, mai ales după tentativa de sinucidere a lui Adrian Năstase, care a ridicat multe semne de întrebare. Mulţi au apreciat că procesul în dosarul “Trofeul calităţii”, care s-a finalizat cu condamnarea la închisoare a lui Năstase, a fost momentul care a declanşat criza politică din România.

Să ne amintim cum a început şi apoi cum a evoluat celebrul caz Năstase.

Pe 20 iunie, fostul premier Adrian Năstase (PSD) a fost condamnat definitiv, în dosarul "Trofeul Calităţii", la doi ani de închisoare cu executare şi la interzicerea mai multor drepturi pe o perioadă de cinci ani.

Totul a început în 2009, când procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată, pe 20 ianuarie, pe Adrian Năstase, în dosarul "Trofeul calităţii în construcţii", el fiind acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.

Magistraţii Curţii Supreme au dat verdictul în unanimitate în dosarul respectiv, în care fostul premier a fost acuzat că ar fi strâns ilegal fonduri pentru campania prezidenţială din 2004.

Năstase a susţinut tot timpul că dosarul este o comandă politică şi că nu există niciun fel de probe care să-l incrimineze. "De la un capăt la altul, acest dosar este un dosar fabricat de DNA", a declarat Năstase.

În acelaşi dosar, Irina Jianu şi Bogdan Popovici au primit câte o condamnare de şase ani de închisoare, iar Marina Popovici şi Diana Gasparovici - cinci ani de puşcărie.

Tentativa de sinucidere

După aflarea sentinţei, în momentul în care poliţiştii au venit să-l ridice de la domiciliu, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, el provocându-şi o rană în zona gâtului cu un pistol.

Poliţia a informat că fostul premier s-ar fi împuşcat cu un revolver pe care îl avea în sertarul de la birou. El a recurs la acest gest în momentul în care poliţistul sosit la reşedinţa să i-a arătat mandatul de punere în executare a sentinţei ICCJ.

Năstase a fost scos din locuinţa sa din strada Zambaccian pe targă, având ochii închişi, acoperit cu o pătură albastră şi având un fular în jurul gâtului. Imaginile au făcut înconjorul lumii şi au stârnit numeroase comentarii legate de veridicitatea tentativei de sinucidere.

Fostul premier a fost transportat la Secţia de Chirurgie Plastică a Spitalului Floreasca din Capitală, unde a fost operat, procedura fiind un succes, după cum au apreciat medicii. Ioan Lascăr, medicul chirurg care l-a operat pe Adrian Năstase, a declarat că pacientul a fost norocos că nu a suferit leziuni vitale şi că speră ca acesta să nu rămână cu sechele.

"Ceea ce ne-am propus vizavi de particularităţile medicale ale cazului, am şi reuşit să realizăm. Operaţia s-a terminat, am aplicat protocolul pe care noi îl folosim uzual în traumatismele prin împuşcare. Din fericire, nu au fost leziuni vitale, nu au fost afectate formaţiuni anatomice de importanţă vitală. Pacientul a fost norocos. Traseul proiectilului era în imediata vecinătate a unor structuri anatomice vitale. Sperăm să rămână numai cicatrice, nu sechele", a precizat medicul Ioan Lascăr.

Operaţia a vizat, în principal, îndepărtarea ţesuturilor distruse pe traseul glonţului, o parte a acestora fiind foarte aproape de laringe şi de glanda tiroidă. Năstase a fost operat sub microscop şi au fost făcute şi intervenţii de chirurgie plastică şi reparatorie, acolo unde a fost cazul, au declarat medicii.

Intervenţiile de chirurgie vasculară au fost efectuate de medicul Şerban Brădişteanu, iar cele de chirurgie plastică şi reparatorie - de Ioan Lascăr. În sala de operaţie s-a aflat o întreagă echipă medicală multidisciplinară.

Conform raportului Institutului de Medicină Legală, Adrian Năstase s-a împuşcat, iar cele trei răni pe care şi le-a provocat au fost superficiale. Totodată, raportul relevă că Adrian Năstase nu avea nevoie de internare într-un alt spital decât cele deţinute de Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Raportul confirmă că urmele de sânge de pe hainele lui Adrian Năstase şi cele din biroul acestuia îi aparţin, iar glonţul cu care s-a împuşcat a trecut prin spatele gâtului.

Ispăşirea pedepsei

După ce s-a vindecat, Adrian Năstase a fost mutat de la Spitalul Floreasca la cel al Penitenciarului Rahova, iar în final a ajuns la Jilava, unde îşi execută pedeapsa de doi ani de închisoare în regim semideschis, beneficiind de mai multe avantaje.

Potrivit legilor în vigoare, în regimul semideschis deţinutul se poate deplasa nestingherit în interiorul penitenciarului şi poate participa la diverse activităţi educative. Totodată, deţinutul încarcerat în regim semideschis poate fi scos la muncă, în afară penitenciarului, sub pază.

Fostul premier Adrian Năstase nu a fost prea mulţumit de condiţiile din penitenciar şi a relatat, pe blogul său, despre viaţa de puşcăriaş. El a relatat despre lipsa apei calde, mirosul de sulf, şobolanii, invaziile de musculiţe şi ţânţari, limbajul folosit de deţinuţi, lipsa telefonului, a calculatorului şi a internetului.

"Cei care vin aici – şi nu le doresc acest lucru – vor trebui să se trezească, în fiecare zi, la ora 5:30, vor dormi în paturi suprapuse, vor avea apă caldă câte două ore de două ori pe săptămână, vor trebui să se obişnuiască cu mirosul de sulf şi cu depunerile de pe ţevile de apă; vor trebui să înveţe să mănânce toate felurile de mâncare – bazate în principal, pe cartofi şi varză, – cu lingura; vor trebui să se înveţe să nu se sperie de şobolani – în curtea de plimbare – dacă aceştia nu sunt mai mari de 20 de cm; să respire mai puţin în zilele de caniculă – atunci când mirosul de la groapa de gunoi din apropiere este îngrozitor; să nu se enerveze la „invaziile” periodice de musculiţe şi de ţânţari, la urletele celor obişnuiţi să „socializeze” de la ferestrele celulelor, începând fiecare frază cu un angajament de a-şi introduce instrumentul, de regulă, în morţii interlocutorului; vor trebui să se obişnuiască cu sunetul uşilor de metal şi cu sunetul lacătelor – dimineaţa şi seara –, cu lipsa telefonului, a calculatorului, a internetului, a multor comodităţi cu care erau obişnuiţi…", a scris Năstase.

NUP în cazul tentativei de sinucidere

Parchetul ICCJ a stabilit că Adrian Năstase a luat decizia de a se sinucide "anterior sosirii la domiciliul său a ofiţerilor de poliţie", în seara de 20 iunie, pentru punerea în executare a mandatului de condamnare a liderului PSD la doi ani de închisoare. Astfel, atât fostul premier, cât şi cei doi poliţişti, au primit decizia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în cazul tentativei de sinucidere a lui Năstase.

Procurorii au menţionat că, în 20 iunie 2012, în jurul orei 23.00-23.10, echipa medicală a fost solicitată telefonic să intervină pentru acordarea ajutorului medical condamnatului Adrian Năstase, "aşa încât după ajungerea în încăperea unde se afla rănitul au constatat că acesta era în poziţia în picioare, încătuşat, murdar de sânge, dar conştient, cooperant".

"Când a văzut arma, poliţistul s-a repezit spre mine şi mi-a prins mâna cu care ţineam arma. Au urmat momente în care ne-am luptat în încercarea de a-mi duce la bun sfârşit hotărârea suicidală, iar poliţistul încercând să-mi ia arma din mână. La un moment dat, am căzut pe jos, eu reuşind să ţin arma în mâna stângă. Atunci am apucat să armez revolverul prin tragerea cocoşului spre spate. Fiind pregătit pentru tragere, în timp ce mă luptam cu poliţistul să scap şi să nu-l rănesc mi-am îndreptat revolverul spre zona capului şi am apăsat pe trăgaci. Menţionez că mâna era întinsă şi ţineam arma în sens invers spre mine. După ce am tras, am simţit o arsură puternică în zona gâtului, iar în clipele imediat următoare am fost dezarmat de poliţist, care mi-a pus cătuşele , dar mi le-a dat jos la sosirea echipei medicale…", a afirmat Năstase, citat de anchetatori în rezoluţie.

Motivarea sentinţei

După tentativa de sinucidere a lui Năstase, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut publică motivarea la sentinţa care i-a fost dată în dosarul Trofeul Calităţii. "Pedepsele aplicate au menirea să–i descurajeze pe toţi cei care ar fi tentaţi să intre în relaţii cu exponenţi ai vieţii politice sau să angajeze activităţi, dincolo de limitele legii, cu reprezentanţii clasei politice, contribuind la realizarea de către aceştia a unor foloase necuvenite", se precizează în motivare.

Inculpaţii din dosarul "Trofeul Calităţii" au obţinut un beneficiu constând în sume de bani sau menţinere în funcţii publice, avantajul substanţial revenind, "fără îndoială, persoanei pentru care întreaga afacere a fost pusă în mişcare, respectiv lui Adrian Năstase".

"Instanţa de recurs consideră întemeiată opinia majoritară exprimată de prima instanţă, în sensul că - exemplul inculpaţilor (...) trebuie să reprezinte un puternic semnal de alarmă, în primul rând pentru toţi reprezentanţii clasei politice din România, cu mesajul că ei nu sunt ignore presus de lege, că faptele penale şi, în particular, cele de corupţie, pe care intenţionează să le comită, nu vor rămâne nesancţionate, chiar dacă, deseori, trece un interval de timp mai îndelungat de la momentul săvârşirii lor şi până la aplicarea pedepselor, perioadă de timp de care inculpaţii nu sunt, întotdeauna, străini. În acelaşi timp, pedepsele aplicate inculpaţilor au menirea de a descuraja finanţarea ilegală a partidelor politice şi, în particular, a campaniilor electorale, folosirea, fără acoperire legală, a instituţiilor publice şi a resurselor acestora în beneficiul unor candidaţi, dar şi implicarea ilegală a persoanelor particulare în asemenea activităţi", se mai arată în document.

Judecătorii mai relevă în motivarea deciziei definitive din 20 iunie a instanţei supreme că activitatea desfăşurată de inculpaţii din acest dosar reprezintă, "fără echivoc, un caz de corupţie la cel mai înalt nivel", întrucât era Năstase "unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai clasei politice româneşti, preşedinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru în funcţie la acel moment şi candidat cotat cu şanse reale la cea mai înaltă demnitate a statului român".

"Pedepsele aplicate au menirea să–i descurajeze pe toţi cei care ar fi tentaţi să intre în relaţii cu exponenţi ai vieţii politice sau să angajeze activităţi, dincolo de limitele legii, cu reprezentanţii clasei politice, contribuind la realizarea de către aceştia a unor foloase necuvenite", se precizează în motivare.

Dosarul "Mătuşa Tamara": Năstase, achitat definitiv

"Trofeul Calităţii" nu a fost singurul dosar care i-a dat bătăi de cap lui Năstase în 2012. După ce a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, Năstase a mai trecut şi prin procesul legat de dosarul "Mătuşa Tamara".

El a fost achitat definitiv în dosarul "Mătuşa Tamara", potrivit unei decizii definitive a completului de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Iniţial, fostul premier Adrian Năstase a fost achitat, în 15 decembrie 2011, de către un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de fapte corupţie de către procurorii DNA.

În dosarul "Mătuşa Tamara" - în care Adrian Năstase, Ioan Melinescu şi Ristea Priboi au fost achitaţi în decembrie 2011, de un complet al aceleiaşi instanţe, procurorii anticorupţie au cerut, la ICCJ, pedepse de închisoare cu executare pentru cei trei. Pentru Năstase, procurorii au cerut pedeapsa maximă, adică cinci ani.

Fostul premier a fost adus de la Penitenciarul Jilava la instanţa supremă, unde judecătorii au luat în discuţie o contestaţie formulată de procurori DNA în dosarul "Mătuşa Tamara".

Probleme cu 399 de cartuşe

Pentru că o nenorocire nu vine niciodată singură, Năstase a mai avut probleme cu legea după ce la locuinţa sa au fost găsite 399 de cartuşe.

Fostul premier Adrian Năstase a fost cercetat de procurorii Parchetului instanţei supreme pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi a riscat până la opt ani de închisoare.

Anchetatorii au găsit în locuinţa lui, în urma tentativei de sinucidere, 399 de cartuşe pentru care el nu posedă autorizaţie, el fiind cercetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

A scăpat de şapte zile de pedeapsă

După ce a fost încarcerat, Năstase a cerut să-i fie scăzute din pedeapsă cele şapte zile petrecute în Spitalul Floreasca. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au judecat recent recursul fostului premier Adrian Năstase referitor la cererea sa. În primă instanţă, Tribunalul Bucureşti a respins această solicitare, iar în motivare se preciza că Adrian Năstase şi-ar fi provocat singur leziunile şi astfel nu i se pot scădea zilele în care a fost îngrijit.

”Este o decizie corectă, este o aplicare corectă a legii. Cele şapte zile îi vor folosi domnului Năstase când comisia va calcula termenul pentru eliberarea condiţionată”, a declarat avocatul lui Năstase, Ion Cazacu.

Eliberarea condiţionată, tot mai aproape

Fostul premier Adrian Năstase ar putea fi eliberat din Penitenciarul Jilava cel târziu la sfârşitul lunii ianuarie, după calculele făcute de avocaţii săi pentru condamnarea primită în dosarul "Trofeul calităţii". Comisia de eliberări condiţionate a penitenciarului ar putea să se întrunească în ianuarie 2013 pentru a discuta situaţia lui Năstase, urmând ca cel mai probabil acesta să fie pus în libertate după luarea unei decizii.

Avocatul lui Năstase, Ion Cazacu, a afirmat că fostul premier a desfăşurat activităţi intelectuale în penitenciar şi nu a creat probleme, acestea fiind motive pentru care s-ar putea decide eliberarea sa condiţionată.

În perioada sărbătorilor, Năstase va fi vizitat de familie la închisoare şi nu va face cerere pentru a fi eliberat timp de 24 de ore, aşa cum ar fi posibil, conform legii.

Promisiuni de la Ponta

Prim-ministrul Victor Ponta a explicat că aşa-zisa promisiune făcută unei alegătoare din Brăila - că-l va scoate pe Adrian Năstase din închisoare - era de fapt o speranţă ca acesta nu va rămâne acolo doar ”de dragul lui Băsescu sau al Monicăi Macovei”.

Victor Ponta a precizat că, în timp ce mergea pe stradă, o admiratoare a lui Adrian Năstase i-a adresat această întrebare şi el a răspuns: ”Sigur că sper să nu-l ţină în închisoare toată viaţa pe Adrian Năstase de dragul lui Băsescu. Din câte ştiu, în februarie are dreptul legal să fie eliberat”.

Premierul a adăugat că nu şi-a schimbat părerea despre Adrian Năstase şi crede în continuare că ”a fost cel mai bun prim-ministru”, iar ”dacă se supără liberalii pe mine pentru asta, asta e! În februarie are dreptul legal să fie eliberat. Dacă trebuie să-l ţinem în închisoare toată viaţa, de dragul lui Băsescu sau al Monicăi Macovei, înseamnă că suntem în comunism”.

Victor Ponta i-a răspuns însă alegătoarei respective doar cu afirmaţia "Îl scoatem", fără altă explicaţie.

Ce a declarat recent Băsescu

Chiar înainte de finalul campaniei electorale, preşedintele Traian Băsescu a prezentat portretul viitorului premier al României şi le-a răspuns celor care consideră că ar putea fi nominalizaţi.

“Am înţeles că Ponta ştie lista scurtă pe care o am. Nimic nou sub soare ca un premier să ştie ce ştie şi un preşedinte. Surprinzător e că unii sar să se afle în treabă. Tăriceanu spune că nu s-ar dezonora primind această funcţie. Bă frate, dar cine a vrut să te onoreze? Nici nu mi-a dat prin cap. Altul care nu s-ar dezonora, deşi n-a vrut nimeni să-l onoreze, este dl. Rus. Nu sunteţi pe lista mea scurtă, nu vă mai perpeliţi cu onorul că rămâne nereperat. Oare ce ar fi dacă pe lista mea scurtă ar fi Adrian Năstase, dl. Voiculescu?”, a declarat şeful statului.

Şerban Brădişteanu, cercetat pentru favorizarea lui Năstase

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată recent pe medicul Şerban Brădişteanu, de la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, pentru favorizarea infractorului, în cazul Adrian Năstase. Mai exact, pentru favorizarea infracţiunii în legătură directă cu infracţiunile asimilate celor de corupţie, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

"În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian", au precizat procurorii în rechizitoriu.

Medicul Şerban Brădişteanu şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea, deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secţie, iar primele intervenţii medicale au fost realizate de un alt doctor dintr-o altă secţie, au mai precizat anchetatorii.