Retrospectivă Epoch Times 2012: Alegerile locale, primul semnal dat de popor în privinţa măsurilor de austeritate

Alegerile locale de pe 10 iunie au consemnat prima victorie din ultimii ani a stângii din politica românească, după ce guvernarea de dreapta a pierdut procente serioase pe fondul măsurilor de austeritate impuse din cauza crizei, încă 2010.

Democrat-liberalii au sperat până în ultimul moment că vor obţine rezultate mulţumitoare şi îşi vor putea păstra primarii mai ales în zonele care prin tradiţie erau “portocalii”. Bucureştiul era una dintre marele mize pentru ambele părţi, însă PDL a pierdut toate cele şapte posturi de primari – unul general şi şase de sector.

După o campanie electorală care nu a atras cu aproape nimic alegătorii, fără dezbateri aprinse între candidaţi, cei peste 18 milioane de români cu drept de vot au fost chemaţi la urne pe 10 iunie pentru a-şi alege edilii pe următorii patru ani.

Potrivit MAI, peste 280.000 de cetăţeni au candidat pentru aproape 45.000 de funcţii de aleşi locali pe 10 iunie. Atunci au fost aleşi 3.187 de primari, 41 de preşedinţi de consilii judeţene, 1.338 de consilieri judeţeni şi 40.311 consilieri locali, a precizat ministrul delegat pentru Administraţie de la acea vreme, Victor Paul Dobre.

Dreptul de vot s-a exercitat numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi avea domiciliul. Pentru alegerile de pe 10 iunie, au fost organizate 18.133 de secţii de votare, din care 6.163 în municipii, 1.689 în oraşe şi 10.281 în comune.

Aproape 20 de milioane de lei din donaţii

Aproximativ 20 de milioane de lei au primit partidele politice ca donaţii în campania electorală pentru alegerile locale, potrivit Autorităţii Electorale Permanente.

Cele mai multe fonduri au fost obţinute de Uniunea Social Liberală şi partidele care alcătuiesc alianţa - PNL, PSD şi PC, suma totală ridicându-se la peste 7.960.000 lei.

Donaţiile pentru PDL se ridică la peste 6.077.300 lei, pentru UNPR - la peste 2.043.869 lei, iar în cazul Partidului Poporului - Dan Diaconescu suma totală este de peste 1.769.872 lei.

UDMR a beneficiat de donaţii în valoare de 977.383 lei, FDGR de 387.974 lei, PNG-CD - 219.034 lei, iar PRM - 147.271 lei.

Au mai primit donaţii în această perioadă Partidul Civic Maghiar - 83.152 lei, Uniunea Social Liberală Cluj (PSD PNL) - 48.000 lei, PNŢCD - 46.450 lei, Alianţa Centru Dreapta - 41.175 lei, Partidul Verde - 24.000 lei, Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale - 20.000 lei, Uniunea Culturală a Rutenilor din România - 20.000 lei, Uniunea Social Liberală Maramureş - 16.000, Partidul Pro Demo - 15.000 lei, Partidul Uniunea Ecologistă din România - 13.940 lei, Partidul Uniunea Ecologiştilor din România - 13.940 lei, PPMT - 12.203 lei, Partida Romilor-Pro Europa - 10.490 lei.

Cele mai mici donaţii au primit Uniunea Ucrainenilor din România - 9.455 lei, Uniunea Bulgară din Banat - 2.000 lei, Uniunea Sârbilor din România - 1.000 lei, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România - 990 lei, Asociaţia Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România - 840 lei şi PER- 600 lei.

Deutsche Welle: Alegerile locale din România ţin loc de carnavalurile occidentale

În România există o criză a sărbătorilor şi atunci alegerile locale se transformă într-un spectacol pentru care administraţiile locale cheltuiesc sume foarte mari, arată Deutsche Welle.

Dezbaterile nu sunt ”serioase”, iar majoritatea cetăţenilor nu ştie prea bine ce votează, ”totuşi odată la patru ani se creează o veritabilă ambianţă de sărbătoare”. Primăriile cheltuiesc brusc o mulţime de bani pentru tot felul de lucruri, nu neapărat folositoare, dintr-un motiv electoral transparent, dar poate şi dintr-un impuls mai puţin conştient care inserează viaţa comunitară în insondabile mişcări ciclice. România nu cunoaşte tradiţia carnavalurilor, care colorează periodic viaţa oraşelor occidentale, după cum nu are nici măcar norocul unei sărbători naţionale, aşa cum a avut cândva la 10 mai, când sensul politic se putea suprapune, spre bucuria absolut neumbrită a tuturor, peste vechea serbare a renaşterii naturii”, se arată în comentariul Deutsche Welle.

Demagogia candidaţilor, ridicolul situaţiilor, grotescul ambiţiilor sunt trăite îndeobşte ca un spectacol.

România suferă de ”o criză a sărbătorescului” şi atunci ”odată la patru ani, parcurile se umplu de flori şi fanfare, podurile sunt decorate cu ghirlande, străzile sunt spălate, se inaugurează pieţe şi ştranduri, se taie panglici şi peste tot pare să curgă un belşug fără precedent”, notează DW.

Concluzia autorului este că, în pofida unor cheltuieli, de multe ori fără rost, ”o democraţie care trăieşte alegerile ca pe o sărbătoare este, în ciuda neajunsurilor sale, e o democraţie funcţională”.

BEC: Prezenţa la vot, superioară celei din 2008

Prezenţa la urne la alegerile locale de pe 10 iunie a fost superioară faţă de cea de la alegerile locale care au avut loc în urmă cu patru ani, în 2008.

La scrutinul din 2012, prezenţa la vot a fost de 56,39%, în schimb, în 2008 nu a trecut de 49,38% în primul tur de scrutin şi de 47,42% în cel de-al doilea.

Rezultatele finale

Uniunea Social Liberală (USL) a obţinut cele mai multe mandate pentru funcţia de primar la alegerile locale din 10 iunie - 1.322, adică 41,57% din voturi, fiind urmată de PDL cu 498 de mandate (15,66%) şi PPDD cu 378 de mandate (11,88%), potrivit datelor finale după centralizarea proceselor verbale din toate cele 3.186 de circumscripţii electorale.

Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a anunţat că la consiliile locale USL a câştigat 13.148 mandate (32,68%), PDL - 6.354 (15,79%), PPDD - 4.110 (10,21%).

Pentru şefia consiliilor judeţene, USL a primit 36 de mandate cu 87,8%, UDMR are două mandate cu 4,87%, Alianţa Electorală Populară Progresistă Europeană Liberală a obţinut un mandat - 2,43%, Mişcarea Creştin Liberală - un mandat, cu 2,43% şi PDL - un mandat, cu 2,43%.

În privinţa voturilor valabil exprimate pentru preşedinţii de consilii judeţene, USL a primit cele mai multe voturi - 4.497.823 din totalul de 9.023.518 (49,84%),

urmată de PDL cu 1.346.767 - 14,92%, PP-DD cu 831.778 voturi - 9,21%.

La consiliile judeţene, USL a obţinut 723 mandate cu 54,03%, PDL are 212 mandate cu 15,84% şi PP-DD a obţinut 134 mandate cu 10,01%.

Cele mai multe voturi valabil exprimate la acest nivel a primit USL - 4.437.985 voturi din totalul de 8.910.442 (49,8%), PDL - 1.362.797 voturi (15,29%) şi PP-DD - 798.583 voturi (8,96%).

Dan Diaconescu: Am "eliberat" 500 de localităţi

Liderul PP-DD, Dan Diaconescu, a afirmat, după anunţarea primelor exit-poll-uri la închiderea urnelor, că partidul pe care îl conduce a "eliberat" 500 de localităţi din România de "ciocoi", împotriva "multor piedici", deşi nimeni nu dădea nicio şansă formaţiunii sale.

"Este pentru un partid nou-nouţ, pentru un partid căruia nimeni nu îi dădea nicio şansă o izbândă. Noi sigur că nu suntem mulţumiţi. Nouă ne place mai mult, locul numărul unu. Am avut foarte multe piedici, mai multe decât ne aşteptam. Au fost multe întâmplări nefericite prin toate secţiile de votare. Mulţi oameni ai noştri au fost ademeniţi sau ameninţaţi. Au fost milioane de oameni de partea noastră. Avem 500 de localităţi pe care trebuie să le administrăm de mâine dimineaţă şi trebuie să le arătăm românilor că se poate face şi altfel, că pot fi românii de acolo acţionari ca la un SA, nu cum se întâmplă azi într-un SRL în care sunt doi-trei ciocoi", a afirmat Diaconescu.

Ponta: Rezultatele alegerilor arată că oamenii îi urăsc pe cei de la PDL

Victor Ponta, preşedintele PSD, a considerat că rezultatele obţinute de USL la alegerile locale arată că "oamenii îi urăsc pe cei de la PDL" pentru ceea ce au făcut şi reprezintă o lecţie ca Uniunea să nu întreprindă aceleaşi lucruri.

Potrivit preşedintelui PSD, anumite calcule separate pe partidele din USL sunt importante, dar nu au finalitate în contextul în care USL candidează împreună şi la parlamentare şi la prezidenţiale.

"Cred că PSD nu a obţinut niciodată un asemenea rezultat, nici în cele mai bune vremuri ale noastre şi este meritul tuturor colegilor mei şi că am candidat împreună în USL. La fel cred că nici PNL nu a obţinut niciodată un rezultat atât de bun. Asta înseamnă că împreună chiar am fost mai puternici decât separat. Şi PC pentru prima dată a câştigat în mod direct un preşedinte de Consiliu Judeţean, la Maramureş, un primar la Deva, sectorul 4 cu cel mai mare scor din ţară. Este clar că pentru toate cele trei partide candidatura şi munca în comun în USL a fost un avantaj şi este o mare lecţie pentru toată lumea", a apreciat Ponta.

AP: Votul, indiciu al nemulţumirii generate de criză

Rezultatele de la alegerile locale vor plasa coaliţia de guvernare condusă de premierul Victor Ponta într-o poziţie puternică pentru alegerile parlamentare din toamnă, a comentat Associated Press.

Votul de duminică pare să fie un nou indiciu al nemulţumirii extrem de răspândite faţă de măsurile de austeritate care au condus la moţiunea de cenzură din aprilie încheiată cu căderea guvernului PDL şi al percepţiei că liderii ţării pot fi corupţi şi aroganţi, mai notează sursa citată.

La alegerile de duminică, Partidul Democrat Liberal a reuşit o singură victorie importantă într-un mare oraş, Cluj-Napoca, unde fostul premier Emil Boc a câştigat la limită. Coaliţia de guvernământ a câştigat numeroase oraşe mari, inclusiv capitala, Bucureştiul, unde fostul guvern a pierdut toţi primarii de sector, a notat AP.

Românii s-au pronunţat la alegerile locale împotriva măsurilor de austeritate, consideră şi jurnaliştii austrieci de la Wirtschaftsblatt.

Data de 10 iunie poate fi considerată cea mai deprimantă zi din istoria Partidului Democrat-Liberal (PDL), notează cotidianul austriac, menţionând că fostul partid de la guvernare a pierdut dramatic în faţa USL, alianţă formată din social-democraţi şi liberali, aflată în prezent la putere. Astfel, cetăţenii români au transmis un mesaj clar în privinţa măsurilor de austeritate impuse de PDL, comentează sursa citată, care remarcă faptul că actualul premier român, Victor Ponta, a promis să renunţe la o parte din aceste măsuri.

Adrian Năstase: PDL a suferit o înfrângere strategică la alegerile locale

Partidul Democrat Liberal nu a suferit doar o înfrângere conjuncturală, ci a pierdut o parte a centrelor de putere constituite prin alegerile din perioada 2004-2008 şi, în acelaşi timp, a înregistrat o înfrângere strategică deoarece partidul prezidenţial nu şi-a construit o veritabilă identitate ideologică, în măsură să ofere un scut protector după o guvernare dezastruoasă, a declarat Adrian Năstase, înainte de a ajunge la închisoare pentru fapte de corupţie.

Pe de altă parte, liderul PSD a apreciat că UDMR a reuşit să reziste competiţiei cu alte două partide maghiare (Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania - PPMT; Partidul Civic Maghiar - PCM) "susţinute masiv şi ostentativ de guvernul FIDESZ de la Budapesta".

Demisii în PDL, după înfrângere

La două zile după înfrângerea din alegerile locale, Elena Udrea a declarat că a decis să demisioneze din funcţia de preşedinte al PDL Bucureşti.

Elena Udrea a declarat: „Ca om politic responsabil şi cu onoare, am decis încă de duminică seară să demisionez din funcţia de preşedinte al PDL Bucureşti, demisia

fiind efectivă după validarea aleşilor locali de la nivelul Capitalei, în conformitate cu prevederile legale”.

Udrea a menţionat că „rezultatele alegerilor locale la nivel naţional sunt departe de a fi mulţumitoare”, deşi PDL a câştigat un număr de primării aproape egal cu cel din 2008.

Ea a adăugat că democrat-liberalii sunt conştienţi că „votul negativ” este o sancţiune dată de electorat. „Înţelegem perfect semnificaţia acestuia şi ne asumăm faptul că PDL, ca principal partid în coaliţie, a plătit costurile unei guvernări de austeritate”, a adăugat Udrea.

Deputatul democrat-liberal Raluca Ţurcan a declarat că toate declaraţiile prin care se cere demisia actualei conduceri a partidului şi organizarea unui congres extraordinar "transformă PDL în cel mai mare adversar al PDL", discuţiile interne în urma cărora să rezulte propuneri de construcţie a Partidului Democrat Liberal pe termen lung fiind, în opinia sa, soluţia pentru depăşirea actualei situaţii.

Gheorghe Flutur, prim-vicepreşedintele PDL, a declarat că, din punctul său de vedere, ar fi oportun ca "BPN să-şi depună mandatul".

În acelaşi timp, liderul organizaţiei PDL Dolj, senatorul Radu Berceanu, a afirmat că-şi va susţine în cadrul acestui for aprecierile făcute anterior, şi anume demisia întregii conduceri a partidului şi organizarea unui congres extraordinar.

BEC a anulat alegerile în mai multe localităţi

Biroul Electoral Central (BEC) a decis reluarea alegerilor de duminică, 10 iunie, pentru funcţia de primar în localităţile Moeciu (judeţul Dâmboviţa), Răsmireşti (judeţul Teleorman) şi Târnova (judeţul Arad), a declarat Marian Muhuleţ, purtătorul de cuvânt al BEC.

De asemenea, s-a mai decis repetarea alegerilor pentru funcţia de primar, dar şi pentru Consiliul Local în localităţile Curcani (judeţul Călăraşi) şi Mangalia (judeţul Constanţa).

Anunţul a fost făcut la finalul şedinţei Biroului Electoral în care au fost analizate circa o sută de sesizări venite din întreaga ţară pe tema desfăşurării alegerilor locale.

"Dovezile depuse la dosar au fost din cele mai variate, dar toate duceau către ideea afectării rezultatului final al alegerilor. Reclamaţiile au pornit de la prelungirea votării peste ora 21,00, până la întocmirea greşită a unor procese verbale şi diferenţe foarte mici între candidaţi de primar, între două sau patru voturi. Oricum, documentaţiile vor fi afişate pe site-ul BEC integral, pentru că sunt informaţii publice", a precizat Marian Muhuleţ.

Crin Antonescu: La alegerile locale, PNL a salvat dreapta în România

Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, a declarat că PNL a salvat dreapta în România, la alegerile locale, după ce "impostori doctrinari" au încercat să compromită această idee.

"Consider că în aceste alegeri locale PNL a reprezentat cu adevărat şi a salvat dreapta în România. În vreme ce impostori doctrinari au făcut tot ceea ce se putea pentru a compromite ideea de dreapta însuşindu-şi o falsă identitate de dreapta, mă refer aici la PDL - s-au prăbuşit în faţa verdictului neiertător al alegătorilor -, Partidul Naţional Liberal, partid autentic de dreapta, a câştigat pentru administraţia publică locală câteva poziţii extrem de importante", a afirmat Antonescu.

El a afirmat că PNL se află în faţa celui mai mare succes electoral de după al Doilea Război Mondial.

"PNL trece de la 5 consilii judeţene câştigate în 2008, la 13 consilii judeţene câştigate în 2012. PNL este azi cel mai puternic partid din Transilvania cu şapte consilii judeţene conduse. PNL a câştigat alături de sectorul 1 pe care îl deţinea, un al doilea sector din cele şase ale Capitalei. De asemenea, PNL a câştigat o serie de primării foarte importante în plus faţă de ceea ce deţinea şi aş menţiona aici Timişoara, Galaţi, Râmnicu Vâlcea", a declarat Antonescu.

După alegeri, reforme

Premierul Victor Ponta i-a transmis vicepreşedintelui regional al Băncii Mondiale, Philippe Le Houérou, că odată cu încheierea alegerilor şi a campaniei electorale toate energiile Guvernului se vor îndrepta către realizarea de reforme în domeniul economic şi social.

"Într-o societate democratică contează foarte mult şi alegerile electorale, dar în acelaşi timp, pentru Guvernul actual, duminică s-a închis un episod de campanie electorală şi toate energiile Guvernului sunt puse începând cu ziua de duminică în direcţia unor măsuri de reformă structurală de sprijin pentru economie şi pentru reformele sociale. Imediat ce se încheie campaniile electorale ne întoarcem la faimoasa expresie "It"s about economy" şi orice guvern, oricât de bune rezultate are în alegeri, dacă nu începe imediat să dovedească capacitate administrativă, creativitate în zona economică şi socială, mai devreme sau mai târziu îşi pierde acest sprijin popular", a afirmat Ponta.

UDMR trece la alianţe

UDMR a încercat să obţină majoritatea în consiliile locale din Transilvania prin încheierea de alianţe locale atât cu USL, cât şi cu PDL, astfel încât comunitatea maghiară să nu rămână fără reprezentare politică, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Singura restricţie privind alianţele locale a vizat Partidul Poporului Dan Diaconescu (PPDD), cu care UDMR nu este dispusă să negocieze.

În judeţul Mureş şi în municipiul Târgu Mureş se conturează o majoritate formată din UDMR şi USL, în Sălaj UDMR va forma majoritatea în CJ cu USL, în Cluj, la Consiliul Judeţean se va merge tot împreună cu USL, iar la Consiliul Local Cluj-Napoca se va putea constitui o majoritate cu PDL.