Republica Moldova va avea un Cod al Patrimoniului Cultural

La Chişinău s-a desfăşurat miercuri o conferinţă internaţională axată pe tema patrimoniului cultural al ţării, cu un accent aparte pus pe problemele existente în municipiul Chişinău. Evenimentul a fost centrat pe problemele conservării monumentelor istorice şi elaborării strategiilor în domeniu, subiecte importante nu doar pentru municipiul Chişinău, ci şi pentru întreaga ţară.

La conferinţă, organizată de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova, în colaborare cu Primăria municipiului Chişinău şi Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu”, au participat istorici şi cercetători ştiinţifici din Republica Moldova, România, Bulgaria, Franţa, profesori universitari, reprezentanţi ai ONG-urilor din domeniul protecţiei patrimoniului.

Viceministrul Culturii, Gheorghe Postică, a menţionat că Legea privind protejarea monumentelor istorice, aprobată în anul 1993, este deja perimată. “Din 2010 Guvernul a elaborat şi aprobat patru legi ce ţin de patrimoniul cultural al ţării. Acum se lucrează la elaborarea altor trei legi ce ţin de acest domeniu. Astfel, au fost organizate consultări publice în privinţa proiectului Legii privind modificarea şi completarea prevederilor Codului penal şi Codului contravenţional referitoare la protejarea monumentelor de istorie şi cultură, în special a patrimoniului arheologic naţional. Un alt proiect vizează tema mormintelor şi operelor comemorative din perioada războaielor”, a specificat viceministrul. Postică a remarcat că în prezent se află în elaborare un Cod al Patrimoniului constituit din şapte legi, care va cuprinde toate aspectele legate de patrimoniul cultural al ţării, în conformitate cu standardele europene.

“Problema monumentelor de istorie şi cultură trebuie pusă în termeni economici, iar cultura trebuie să devină un sector care nu doar va consuma, ci va genera resurse pentru buget”, a declarat scriitorul Alexandru Corduneanu, reprezentant al Grupului Civic pentru Patrimoniul Cultural.

În cadrul Conferinţei au fost prezentate comunicări despre primarul Carol Schmidt şi contribuţia acestuia la dezvoltarea Chişinăului; protejarea patrimoniului cultural şi dezvoltarea urbană; Planul Urbanistic General al Chişinăului; Protecţia şi degradarea centrului istoric al capitalei; Chişinăul şi arheologia urbană etc.