Reorganizare teritorială de rit suveranist. Peia vrea doar 9 judeţe care să se cheme Decebal, Ţepeş sau Sfântul Andrei

Senatorul Ninel Peia, liderul partidului PACE-Întâi România, propune ca România să fie reorganizată în nouă judeţe, în locul de 41 cât are în prezent, iar acestea să poarte nume istorice precum Decebal, Ştefan cel Mare, Carol I sau Vlad Ţepeş. Există şi un judeţ care ar avea denumire de sorginte religioasă, şi anume judeţul Sfântul Apostol Andrei.

Peia, fost parlamentar PSD revenit în Parlament pe listele SOS România, şi ulterior fondator al partidului PACE a prezentat vineri proiectul despre care spune că l-a propus pentru prima dată în 2018. Iniţiativa vine în contextul dezbaterilor privind reforma administrativ-teritorială pregătită de PSD.

„Am considerat tot timpul că această reorganizare trebuie făcută pentru următoarele generaţii, şi nu pentru următoarele alegeri. Trebuie să construim judeţe puternice”, a declarat Ninel Peia.

Cele nouă judeţe şi centrele administrative propuse

Potrivit proiectului prezentat de senator, România ar urma sa fie împărţită în nouă judeţe, fiecare având un centru administrativ propriu:

• Carol I – Timişoara;

• Decebal – Cluj-Napoca;

• Ştefan cel Mare – Piatra Neamţ;

• Alexandru Ioan Cuza – Iaşi;

• Ferdinand I – Alba Iulia;

• Mihai Viteazul – Craiova;

• Mircea cel Bătrân – Piteşti;

• Sfântul Apostol Andrei – Constanţa;

• Vlad Ţepeş – Bucureşti.

Ninel Peia susţine că alegerea unor denumiri istorice ar putea evita disputele legate de identitatea judeţelor şi regiunilor actuale.

„Am ales aceste nume ca să nu mai existe certuri între Maramureş, Cluj sau Oltenia. Eu, de exemplu, sunt din judeţul Mihai Viteazu”, a afirmat senatorul.

Munţii Carpaţi, element de unitate administrativă

Într-un comunicat transmis pe 13 noiembrie, Peia a explicat că proiectul are la bază principiul potrivit căruia „Munţii Carpaţi trebuie să unească România, nu să o despartă administrativ”.

Senatorul consideră că actualele graniţe administrative îngreunează realizarea unor investiţii comune şi elaborarea unor strategii de dezvoltare la nivel regional.

„Nu putem construi o strategie coerentă de dezvoltare durabilă atunci când un versant aparţine unei administraţii, celălalt altei administraţii, iar realizarea investiţiilor comune depinde de înţelegeri între preşedinţi de consilii judeţene care pot avea priorităţi, interese şi apartenenţe politice diferite”, a susţinut Peia.

Acesta afirma că a propus modelul încă din 2018, pornind de la ideea că actuala împărţire administrativă fragmentează resursele şi separă comunităţi care ar putea face parte din aceleaşi proiecte de dezvoltare.

„Am propus acest model încă din anul 2018 pentru că am înţeles că România nu se poate dezvolta armonios dacă rămâne prizoniera unor graniţe administrative care fragmentează resursele naturale, separă comunităţi economice şi transformă investiţiile strategice în obiectul negocierilor politice locale”, a afirmat senatorul.

Judeţe cu populaţii cuprinse între 1,73 şi 2,52 milioane de locuitori

Potrivit lui Ninel Peia, proiectul urmăreşte şi realizarea unui echilibru demografic şi economic între noile unităţi administrative.

„Cele nouă judeţe propuse ar avea, potrivit Recensământului din 2021, populaţii cuprinse între aproximativ 1,73 şi 2,52 milioane de locuitori, în jurul unei medii naţionale de 2,12 milioane. Această distribuţie ar permite constituirea unor structuri administrative de dimensiuni comparabile, capabile să gestioneze proiecte majore de infrastructură şi dezvoltare”, se arată în comunicatul transmis de senator.

Propunerea lui Ninel Peia este prezentată în contextul discuţiilor privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, un subiect care vizează atât structura judeţelor, cât şi eficientizarea administraţiei publice locale.