"Reforma administrativă şi miza electorală: cum ar putea extinderea Bucureştiului să avantajeze PSD" [ANALIZĂ]

Fostul consilier prezidenţiabil Cristian Hriţuc a vorbit, într-o nouă analiză publicată de Substack, despre reforma administrativă şi miza electorală, respectiv cum ar putea extinderea Bucureştiului să avantajeze PSD.

ANALIZA lui Cristian Hriţuc

Reforma administrativă pe care o clamează PSD este un proiect extrem de important. Cred că săptămâna viitoare ne vom putea da seama cât de serioasă este intenţia lor şi ce şanse are să fie pusă în practică. Vor conta câteva lucruri: cum va arăta proiectul, dacă va presupune comasarea judeţelor, în ce formă şi în ce perioadă ar urma sa fie aplicat.

Dar cel mai important indiciu va fi, în opinia mea, soluţia propusă pentru Bucureşti–Ilfov.

De ce? Aici se concentrează interese financiare uriaşe, investiţii şi resurse. Bucureştiul şi Ilfovul generează împreună aproape 29% din PIB-ul naţional. Vorbim despre o regiune în care se produce aproape o treime din economia României.

Unul dintre proiectele discutate de-a lungul timpului presupune ca localităţile din primul inel din jurul Bucureştiului să intre în componenţa administrativă a Capitalei. Nu vorbim aici despre o simplă asociere metropolitană, ci despre o încorporare care ar modifica inclusiv corpul electoral al Bucureştiului.

Ce ar însemna asta?

Am făcut, cu ajutorul AI, o simulare pornind de la rezultatele alegerilor locale din 9 iunie 2024. Am comparat voturile pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti cu voturile pentru consiliile locale din 17 localităţi din jurul Capitalei. Aceasta este delimitarea de lucru folosită în calcul; rezultatul se modifică în funcţie de localităţile incluse.

Aşadar, raportat la scrutinul din 2024, Bucureştiul ar avea cu 15,67% mai mulţi alegători înscrişi. Dacă păstrăm participarea de atunci, numărul voturilor valabile ar creşte cu 19,44%, iar localităţile adăugate ar reprezenta 16,28% din voturile valabile ale Capitalei extinse.

Şi acum întrebarea politică: pe cine ar avantaja?

Dacă facem o simulare simplă, în care voturile din 2024 se păstrează la aceleaşi partide, PNL ar avea cel mai mare câştig direct de pondere. Ar adăuga 35.517 voturi şi ar urca de la 12,60% la 14,65%.

Dar ce se întâmplă dacă aceste voturi ajung la PSD?

În această ipoteză, PSD ar ajunge la 30,18%, iar PNL ar coborî la 10,55%. Calculul păstrează voturile PNL din Bucureşti şi transferă către PSD numai voturile obţinute pe liste proprii de PNL în cele 17 localităţi ilfovene.

PSD ar deveni primul clasat, cu 35.979 de voturi peste familia politică reprezentată în 2024 de ADU, adică un avantaj de 4,16 puncte procentuale.

De ce iau în calcul această ipoteză? Pentru ca votul local are o logică proprie. Primarii în funcţie, organizaţiile şi reţelele locale pot avea o influentă importantă asupra rezultatului, uneori mai mare decât mesajele şi confruntările de la nivel naţional.

În opinia mea, situaţia politică a PNL Ilfov merită privită tocmai prin această lentilă: raportarea conducerii organizaţiei la Ilie Bolojan şi eventualele înţelegeri locale pot conta în orientarea sprijinului electoral. Dacă plecăm de la ipoteza că o parte din voturile mobilizate de organizaţiile PNL ar putea fi orientată către un alt partid, obţinem un rezultat diferit. Mai pe scurt, dacă conducerea actuală a PNL ilfov schimbă tabăra, atunci vor fi schimbări majore şi în rezultatul votului.

Desigur, oamenii nu sunt oi, iar voturile nu sunt proprietatea primarilor. Nu poţi presupune că o organizaţie transferă integral un electorat doar pentru ca liderii săi decid acest lucru. Dar nici influenţa reţelelor locale nu poate fi ignorată.

Mai există o componentă importantă. În patru dintre localităţile incluse în calcul, PSD şi PNL au candidat pe liste comune, care au obţinut, cumulat, 17.888 de voturi. Aceste voturi nu pot fi împărţite factual între cele două partide.

Dacă presupunem că PSD preia şi toate aceste voturi, pe lângă cele 35.517 voturi obţinute separat de PNL, rezultatul ar fi următorul:

PSD - Voturi finale 279.148

Scor final - 32,25%

Câştig faţă de scorul bucureştean din 2024 5,69 puncte procentuale

Avantaj faţă de ADU / USR–PMP–Forţa Dreptei - 53.867 de voturi / 6,22 puncte procentuale

În acest scenariu, PSD ar avea un avantaj clar.

Trebuie însă păstrată distincţia dintre calcul şi anticipare. Nu vom avea acelaşi context electoral, aceeaşi ofertă politică sau, neapărat, aceleaşi alianţe. Votul pentru un consiliu local nu se reproduce automat într-o competiţie pentru CGMB. Simularea arată ce s-ar întâmpla dacă transferul presupus s-ar produce. Este o ipoteză de lucru.

Prin urmare, nu simpla aducere a localităţilor din primul inel în componenţa Capitalei ar avantaja automat PSD. Avantajul major pentru PSD apare în ipoteza în care reorganizarea este însoţită de reorientarea către acest partid a voturilor obţinute în 2024 de PNL în localităţile respective.

Am încercat să anticipez astfel una dintre posibilele mize electorale ale reorganizării. Dacă delimitările administrative ar fi construite deliberat pentru a favoriza un partid, am putea discuta despre o logică de tip gerrymandering: folosirea graniţelor electorale pentru obţinerea unui avantaj politic. Existenţa unui asemenea avantaj nu dovedeşte însă, singură, că aceasta este intenţia proiectului.

Pentru a evalua miza întregii reforme, o asemenea analiză ar trebui repetată pentru fiecare teritoriu vizat: cine intră în noua structură, ce electorat se adaugă şi cum se modifică raporturile de forţe. Dacă PSD vrea într-adevăr să facă această reformă, bănuiesc că o va face abia după ce are simulări făcute pe fiecare regiune.

De aceea, cred că propunerile pentru Bucureşti–Ilfov şi pentru judeţele cu o pondere importantă a populaţiei maghiare vor fi două teste relevante. Din felul în care vor fi desenate aceste soluţii vom putea înţelege mai bine atât miza politică a proiectului, cât şi şansele lui de a strânge sprijinul necesar pentru adoptare.