Referendumul privind demiterea preşedintelui Maduro nu va avea loc în 2016

“Dacă cerinţele referendumului sunt îndeplinite, atunci va avea loc anul viitor, şi cu asta am încheiat subiectul”, a declarat Maduro sâmbătă la televiziunea de stat, adăugând că, dacă nu sunt îndeplinite cerinţele, atunci nu va exista niciun referendum.

Remarcile au fost făcute la o zi după ce autorităţile venezuelene au anunţat faza următoare a referendumului pentru demiterea lui Maduro.

Consiliul electoral a anunţat că va începe un proces de confirmare a identităţilor celor peste un milion de persoane ale căror semnături au fost validate pe o petiţie pentru declanşarea referendumului anti-Maduro.

Momentul potenţialului referendum este critic pentru ambele părţi. Dacă este organizat în 10 ianuarie 2017 şi Maduro pierde, vor fi convocate noi alegeri.

În cazul în care votul va avea loc după acea dată şi Maduro pierde, atunci vicepreşedintele său va prelua puterea până la sfârşitul mandatului prezidenţial în ianuarie 2019.

Tabăra lui Maduro a contestat petiţia pentru organizarea referendumului, acuzând opoziţia de fraudă în timpul colectării semnăturilor necesare pentru a solicita acest vot.

Jorge Rodriguez, care este însărcinat cu monitorizarea referendumului, a declarat că petiţia cu 1,8 milioane de semnături, depusă în 2 mai, a inclus şi numele unor persoane decedate, ale unor copii şi ale altor persoane care nu îndeplinesc condiiţe de a semna.

Maduro a acuzat opoziţia de colaborare cu guvernul SUA cu scopul de a submina guvernul său socialist.

La rândul ei, opoziţia îl învinuieşte pe Maduro pentru criza economică acută ce a lovit ţara sud-americană. Protestele, jafurile şi crimele violente au crescut în intensitate în Venezuela, în condiţiile în care ţara este zguduită de lipsuri cronice de alimente, medicamente şi alte produse de bază, precum şi de pene dese de curent electric.

În plus, protestele anti-guvern din lunile recente din Venezuela au fost suprimate deseori cu violenţă de către forţele de ordine.

În afară de Maduro, şi alţi lideri de stânga din America Latină sunt implicaţi în lupte cu partidele de opoziţie, inclusiv Dilma Rousseff din Brazilia, care a fost suspendată din funcţia de preşedintă a ţării în contextul unei anchete pentru corupţie.

Preşedintele cubanez Raul Castro a declarat la un summit al ţărilor din Caraibe, desfăşurat în Havana în urmă cu peste o săptămână, că “nu putem rămâne indiferenţi în faţa turbulenţelor din America Latină şi Caraibe, care sunt o consecinţă a unei contraofensive imperialiste şi oligarhice împotriva guvernelor populare şi progresive”.