Recursul DNA în cazul lui Andreica şi Rusu, amânat pe 10 aprilie
alte articole
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au amânat, marţi, pe 10 aprilie, judecarea recursului procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie împotriva deciziei de cercetare în stare de libertate a fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului (MDRT) Ioan Andreica, a preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Mihai Rusu, şi a altor inculpaţi.
Amânarea dezbaterii recursului a fost cerută de doi inculpaţi din dosar pentru a-şi angaja apărători.
Procurorii DNA au formulat recurs faţă de decizia Tribunalului Bucureşti care le-a respins cererea de arestare preventivă a fostului secretar de stat Ioan Andreica, a preşedintelui CJ Bistriţa-Năsăud, Liviu Mihai Rusu, Lazăr Popescu, administrator al mai multor societăţi comerciale, Ioan Claudiu Sabău, Mihai Stănescu, administrator al SC DUO MAT SRL, şi Adrian Palade, fost subordonat al lui Ioan Andreica.
În 24 martie, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea pentru 24 de ore a celor şase inculpaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie în legătură cu acordarea frauduloasă a unor contracte din bani publici.
Potrivit unui comunicat postat pe site-ul DNA la acea dată, Ioan Andreica este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, trafic de influenţă, dare de mită, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la spălare de bani.
Liviu Mihai Rusu este acuzat de luare de mită şi folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, informează DNA.
DNA susţine că, în cursul anului 2009, Lazăr Popescu şi Ioan Claudiu Sabău au constituit o asociere infracţională, sprijinită de Ioan Andreica, ce avea ca scop adjudecarea în mod fraudulos a unor licitaţii publice de către mai multe societăţi comerciale clientelare de la care primeau în schimb bani sau lucrări în subcontractare şi, în anumite cazuri, chiar subcontractarea în totalitate a lucrărilor.
Asocierea avea ca scop exercitarea influenţei pe lângă demnitari sau funcţionari publici cu influenţă asupra persoanelor cu putere de decizie în atribuirea unor astfel de licitaţii.
În principal, erau vizate lucrări de proiectare şi execuţie de drumuri, canalizări, reabilitări de construcţii, proiectare şi execuţie a unor centre de management a deşeurilor.
În acest scop, după identificarea de Ioan Claudiu Sabău a firmelor interesate de efectuarea unor astfel de lucrări, Lazăr Popescu, care avea rol coordonator în cadrul grupului, încheia cu firmele respective contracte de consultanţă în valoare de 15.000 de euro (la încheierea contractului), plus între 5 şi 7% din valoarea lucrărilor adjudecate.
Aceste contracte erau fictive, pentru că sumele încasate sub această aparenţă erau de fapt comisioanele membrilor grupului şi sumele acordate cu titlu de foloase necuvenite funcţionarilor publici implicaţi în procedurile de achiziţii şi foloasele acordate persoanelor ce exercitau traficul de influenţă.
În baza acestui mecanism, în cursul anului 2009, Ioan Claudiu Sabău, Lazăr Popescu şi Ioan Andreica au pretins de la reprezentanţii unui consorţiu constituit din două firme suma totală de 345.002 euro (din care 12.075 euro pentru Ioan Andreica, 120.752 euro pentru Lazăr Popescu iar 34.500 euro pentru Ioan Claudiu Sabău), reprezentând 5% din valoarea contractului "Reabilitarea şi închiderea depozitelor de deşeuri urbane, precum şi a celor rurale neconforme din judeţul Bistriţa-Năsăud", pentru a interveni pe lângă persoane cu funcţii de decizie din cadrul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud în scopul de a le determina să atribuie acest contract consorţiului format din cele două firme.
De asemenea, inculpaţii au pretins şi primit de la una dintre aceste două firme suma de 100.000 de euro pentru a i se atribui acelaşi contract.
Ioan Andreica a pretins de la o altă societate comercială suma de 1.200.000 euro (din care 100.000 de euro în nume propriu) pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante.
De la o alta firmă, Ioan Andreica a pretins suma de 200.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra reprezentanţilor CJ Bistriţa-Năsăud în vederea deblocării plăţilor.
În acest context, preşedintele CJ Bistriţa, Liviu Mihai Rusu, a pretins suma de 100.000 euro în scopul aprobării unor plăţi pe bază de documente false şi pentru prestaţii fictive în cadrul contractului "Reabilitarea şi închiderea depozitelor de deşeuri urbane, precum şi a celor rurale neconforme din judeţul Bistriţa - Năsăud", program finanţat cu fonduri europene. Din suma pretinsă, Liviu Mihai Rusu a primit de la Ioan Andreica suma de 75.000 de euro.
Procurorii susţin că, pentru a crea aparenţa de legalitate a primirii acestor sume, Lazăr Popescu, Ioan Andreica şi Ioan Sabău au încheiat contracte de consultanţă ce atestau operaţiuni comerciale fictive.
În anul 2010, Adrian Palade, fost subordonat al lui Ioan Andreica la Ministerul Dezvoltării, a încheiat un număr de 7 contracte ce atestau în fals prestarea unor servicii de consultanţă(intermediere cu mai multe firme pentru a disimula provenienţa şi circulaţia sumei de circa 196.000 de euro pretinsă şi primită de Ioan Andreica şi Lazăr Popescu pentru traficarea influenţei asupra unor funcţionari în vederea atribuirii unor licitaţii publice către firmele clientelare.
În cursul anului 2011, Mihai Stănescu, în calitate de administrator al SC DUO MAT INVEST SRL, pe baza unor contracte fictive, a încasat sume de bani rezultate din infracţiunile de corupţie descrise mai sus, pentru ca acestea să ajungă la membrii grupului.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.