CAB reia judecarea cazului în care Radu Mazăre e acuzat de atribuire ilegală de terenuri

Curtea de Apel Bucureşti reia, miercuri, judecarea procesului în care primarul Constanţei, Radu Mazăre, e acuzat de atribuirea ilegală a mai multor terenuri, după ce dosarul a fost suspendat aproape un an şi jumătate, aflându-se pe rolul Curţii Constituţionale mai multe excepţii invocate de avocaţii edilului.

Curtea Constituţională a anunţat că au fost respinse excepţiile de neconstituţionalitate invocate în dosarul privind retrocedările, după care cazul s-a întors pe rolul Secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au decis pe 15 septembrie 2010 să trimită la Curtea Constituţională dosarul în care primarul Constanţei, Radu Mazăre, este acuzat în legătură cu atribuirea ilegală a mai multor terenuri, în vederea discutării a două excepţii de neconstituţionalitate ridicate de avocaţii edilului.

Instanţa a admis excepţiile ridicate de avocaţi cu privire la art. 147 din Codul penal, care defineşte termenii de funcţionar şi funcţionar public în înţeles juridic, şi art. 258 alin. 1 din Codul penal, care se referă la infracţiunile săvârşite de alţi funcţionari.

Pe 28 octombrie 2008, Radu Mazăre a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de alte 36 de persoane, în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

De atunci, dosarul s-a amânat, în urma unor excepţii ridicate de avocaţi sau pe vicii de procedură.

Potrivit DNA, prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi în această cauză s-ar fi adus un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.

DNA a dispus trimiterea în judecată a mai multor membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Constanţei - primarul Radu Mazăre, fostul consilier municipal, Nicuşor Constantinescu, directorul Direcţiei Administraţie Publică, Constantin Racu, directorul Direcţiei Patrimoniu, Daniela Ramona Dospinescu, directorul Direcţiei Tehnic Investiţii, Ion Marica, fostul consilier municipal Dan Miron şi consilierii juridici Cristian Tălpău, Nora Alina Chircă şi Bogdan Ghiţulescu.

Procurorii îi acuză pe cei nouă de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Celelalte persoane trimise în judecată de DNA în acest dosar sunt funcţionari din Primăria Constanţa, funcţionari în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa (OCPI), mandatari, notari publici, moştenitori ai persoanelor îndreptăţite, cesionari cumpărători de drepturi succesorale (printre care şi Cristian Borcea, acţionar la echipa de fotbal Dinamo Bucureşti), interpuşi cumpărători de terenuri şi un evaluator agreat de Primăria Constanţa, acuzaţi de procurori de săvârşirea de infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie sau de complicitate sau instigare la aceste infracţiuni.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în perioada noiembrie 2002 - iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul.

"Astfel patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan în valoare de 114 milioane euro. (...) În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată - aproape un milion de metri pătraţi", susţin anchetatorii.

Procurorii anticorupţie precizează că au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, "adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice".