Războaiele culturale au explodat pe străzile Turciei (FT)

Majoritatea celor care au protestat la Istanbul în aceste zile sunt turci tineri, laici, consultanţi de afaceri, directori de companii financiare, persoane din mediul academic şi avocaţi, iar mesajul lor pentru premierul Recep Tayyip Erdogan a fost unul de exasperare amestecat cu speranţă, scrie Financial Times.

'Nu credem că va demisiona doar pentru că dorim noi', explică Berna, o doctorandă care poartă ochelari de protecţie pentru a se proteja de gazele lacrimogene. 'Ştim că suntem o minoritate în această ţară, dar vrem ca el să respecte şi minoritatea', adaugă ea.

Încă de când Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP) a preluat puterea în 2002, liderul său, Recep Tayyip Erdogan, a fost tratat cu precauţie de clasele laice ale Turciei. În cafenelele înşirate de-a lungul Bosforului, profesioniştii din mai multe domenii din Istanbul se plâng de ani de zile de 'războaiele culturale' din Turcia şi de ceea ce ei percep drept o 'islamizare' acaparatoare.

Cu toate acestea, în weekend-ul trecut, aceste frustrări au erupt pe străzile Istanbului. Prim-ministrul şi partidul său se confruntă în prezent cu provocare amplă faţă de ceea ce criticii numesc conducerea sa din ce în mai autoritară.

Astfel, ceea ce a început ca un protest de dimensiuni reduse la adresa planurilor lui Erdogan a construi un mall în Parcul Gezi, unul dintre puţinele spaţii verzi de la marginea Pieţei Taksim, s-a transformat într-un protest de amploare.

În plus, gazele lacrimogene folosite de poliţie împotriva protestului paşnic de vineri au fost considerate o dovadă a autoritarismului lui Erdogan. Cu toate acestea, pe parcursul întregului weekend, demonstranţii - în mare parte laici - s-au revoltat împotriva a ceea ce ei consideră un atac din ce în ce mai puternic asupra propriului mod de viaţă.

Printre alte subiecte recente de dispută în Turcia se numără o lege privind limitarea consumului de alcool şi a promovării acestuia în public, dar şi decizia lui Erdogan, de săptămâna trecută, de a da unui nou pod peste Bosfor numele unui sultan care a pus bazele Califatului otoman şi a reprimat minoritatea religioasă alevită a ţării.

Aceste acţiuni au contrastat cu decizii mai conciliante ale primului-ministru în alte sfere. Spre exemplu, premierul s-a angajat într-un proces de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi există sugestii că acesta ar putea renunţa la planurile de a crea un nou post de preşedinte executiv.

Susţinătorii lui Erdogan explică că măsurile, cum ar fi legislaţia privind alcoolul, au doar scopul de a ameliora sănătatea publică. În cei zece ani de când se află la conducerea Turciei, adaugă ei, premierul a dovedit că nu are nicio intenţie de a lua măsuri pentru a impune legea islamică.

Deşi a menţinut un ton sfidător pe parcursul zilei de duminică, Erdogan pare să fi recunoscut riscul reprezentat de proteste. În cea mai mare concesie făcută pe parcursul weekend-ului, Erdogan a cerut poliţiei să se retragă din Piaţa Taksim sâmbătă seara, în pofida faptului că mai devreme promisese să o menţină. Pentru demonstranţi, retragerea a fost un semn rar că premierul ar putea fi învins.

Retragerea a venit după o intervenţie a preşedintelui Abdullah Gul, care, deşi co-fondator, alături de Erdogan, al Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (cu rădăcini islamiste), este considerat o voce mai moderată.

Potrivit unei surse informate, Gul le-a spus lui Erdogan, primarului şi guvernatorului Istanbului într-o serie de conversaţii telefonice că 'energia negativă' acumulată în jurul protestelor ar trebui eliberată pentru a preveni o confruntare mai mare.