Ratko Mladic, “Măcelarul Bosniei”, a avut parte de o înmormântare de erou în Serbia

Ratko Mladic, generalul sârb condamnat pentru orchestrarea celui mai grav masacru din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, a avut parte de o înmormântare de erou, la care au participat mii de oameni la Belgrad, în ciuda îngrijorării internaţionale.

Cunoscut drept “Măcelarul Bosniei” pentru rolul său în genocidul din Balcani din anii 1990, Mladic a murit la sfârşitul lunii august, la vârstă de 84 de ani, în timp ce ispăşea o pedeapsă cu închisoarea pe viaţă pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, relatează The Guardian.

În 2017, Mladic a fost găsit vinovat de genocid pentru rolul său în masacrul de la Srebrenica din 1995, în care aproximativ 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani bosniaci au fost ucişi după ce forţele sârbilor bosniaci au cucerit enclava aflată sub protecţia ONU.

Cu toate acestea, el a rămas o figură venerată de mulţi sârbi. Preşedintele Aleksandar Vucic a pledat luna trecută pentru eliberarea sa anticipată din centrul de detenţie al ONU de la Haga, pentru ca acesta să poată muri pe teritoriul Serbiei.

Vucic, un lider ultranaţionalist, domină politica sârbă de peste un deceniu şi urmează să candideze din nou pentru funcţia de prim-ministru în urma alegerilor anticipate anunţate luni.

Sicriul lui Mladic a fost transportat în Serbia săptămâna trecută cu un avion guvernamental, învelit în drapele naţionale şi coborât din aeronavă de militari în uniformă.

Luni dimineaţa, mii de oameni s-au adunat în faţa unei mici biserici din capitala Serbiei pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Mladic. Militari înarmaţi au stat de gardă lângă sicriu, pe care au fost aşezate celebra sa şapcă militară şi o sabie. În faţă a fost expusă o colecţie de medalii.

“Ştim că numele său va rămâne profund întipărit în memoria şi rugăciunile majorităţii poporului nostru ortodox sârb, care îi poartă şi îi cultivă o profundă recunoştinţă”, a declarat Porfirije, patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe.

După slujbă, o procesiune a însoţit sicriul spre cimitir, unde Mladic a fost înhumat cu onoruri militare, inclusiv cu o salvă de puşti trasă în trei reprize.

Ceremonia cu caracter militar a fost condamnată de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, care şi-a anulat vineri vizita programată în Serbia.

“Revenirea rămăşiţelor sale la Belgrad le aminteşte europenilor de cele mai întunecate pagini ale istoriei noastre recente”, a scris ea pe reţelele sociale.

Serbia negociază aderarea la UE din 2014, însă procesul a stagnat în ultimii ani.

“Glorificarea care înconjoară moartea lui [Mladic] este incompatibilă cu valorile pe care se bazează parcursul european”, a declarat Kos. “Acest parcurs presupune confruntarea cu trecutul, reconciliere autentică şi respectarea victimelor crimelor de război”.

Un purtător de cuvânt al UE a repetat avertismentul luni: “Orice glorificare a criminalilor de război, negarea genocidului şi revizionismul contrazic cele mai fundamentale valori europene şi nu îşi au locul în UE sau în ţările candidate la aderare”.

Duminică seara, fanii fotbalului au afişat o imagine uriaşă a lui Mladic şi i-au scandat numele în timpul unui meci la Belgrad.

Deşi ceremonia de luni nu a fost o înmormântare oficială de stat — probabil pentru a evita deteriorarea şi mai accentuată a relaţiilor internaţionale — aceasta a semănat cu un eveniment de stat, prin prezenţa unor importante delegaţii ale poliţiei şi armatei.

Vucic a spus că avea un angajament anterior, însă fiul său, Danilo, a participat la ceremonie, alături de mai mulţi miniştri sârbi şi de ambasadorul Rusiei în Serbia.

La începutul anilor 1990, în timpul conflictului din Balcani, când Mladic era ofiţer militar, Vucic îşi începea cariera politică în Partidul Radical Sârb, o formaţiune naţionalistă de extremă dreaptă care urmărea crearea unei “Serbii Mari” prin îndepărtarea populaţiilor non-sârbe.

Decenii mai târziu, Vucic a reuşit să rămână la putere — o dată ca prim-ministru şi de două ori ca preşedinte, în decurs de 12 ani — oscilând între menţinerea unor relaţii strânse cu Rusia şi încercarea de a obţine aderarea la UE.

Însă nemulţumirea faţă de guvern a crescut după prăbuşirea acoperişului unei gări în 2024, tragedie în care au murit 16 persoane. Acuzaţiile răspândite de corupţie ameninţă poziţia sa la putere.

Luni, guvernul Serbiei a anunţat că intenţionează să dizolve Parlamentul şi să stabilească data unor alegeri anticipate, cu un an înaintea scrutinului programat iniţial pentru decembrie 2027.

Actualul premier, Đuro Macut, a declarat: “Dacă vrem să reducem tensiunile din societate, nu există o cale mai bună decât să-i întrebăm pe oameni.”

Alegerile sunt considerate o oportunitate pentru Vucic, care nu mai poate candida legal pentru un al treilea mandat prezidenţial, să rămână într-o funcţie importantă. Partidul său de guvernământ l-a nominalizat pentru funcţia de prim-ministru.

Marko Vujic, profesor asociat la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Belgrad, a declarat că nu crede că guvernul a planificat anunţarea alegerilor anticipate pentru a coincide cu înmormântarea lui Mladic.

“Dar, odată produsă moartea sa, regimul a profitat de momentul creat în jurul evenimentului şi a folosit acea zi, printre altele, pentru dizolvarea parlamentului”, a spus el.

Politica de epurare

Mladic a fost unul dintre principalii arhitecţi ai politicii de epurare etnică din timpul războiului din Bosnia, conflict în care au murit peste 100.000 de oameni şi peste 2 milioane au fost strămutaţi.

Printre crimele sale se numără şi asediul capitalei Bosniei, Sarajevo, care a durat 1.460 de zile. Populaţia civilă a fost supusă zilnic bombardamentelor şi atacurilor lunetiştilor forţelor naţionaliste sârbe, iar peste 10.000 de oameni au fost ucişi.

Conflictul de trei ani a culminat cu uciderea, în 1995, a cel puţin 8.000 de musulmani bosniaci în oraşul Srebrenica. Crima a şocat guvernele europene care, timp de decenii, încercaseră să prevină repetarea crimelor în masă după ororile de la mijlocul secolului, când Germania nazistă a ucis 6 milioane de evrei.

La Srebrenica, forţele lui Mladic au fost filmate în timp ce ofereau dulciuri copiilor şi promiteau trecerea lor în siguranţă, înainte ca mii de bărbaţi şi băieţi bosniaci să fie adunaţi, ucişi, iar trupurile lor să fie îngropate în gropi comune.

“Oferim acest oraş poporului sârb în dar”, a spus atunci Mladic, într-o declaraţie filmată.

Crimele au fost considerate un eşec al comunităţii internaţionale, mai ales pentru că Srebrenica fusese declarată “zonă sigură” aflată sub protecţia ONU — organizaţie mondială creată imediat după cel de-al Doilea Război Mondial tocmai pentru a contribui la prevenirea unor astfel de conflicte sângeroase în viitor.

Mladic a fost arestat în Serbia în 2011, după 16 ani în care s-a aflat în fugă. În 2017, a fost condamnat la închisoare pe viaţă de un tribunal al ONU din Ţările de Jos.

În perioada detenţiei, starea sa de sănătate s-a deteriorat, după ce a suferit mai multe accidente vasculare cerebrale.

Războiul din Balcani a început după destrămarea Iugoslaviei, în iunie 1991, când Slovenia şi Croaţia şi-au declarat independenţa. Sârbii bosniaci au preluat rapid controlul asupra a peste două treimi din Bosnia şi au declanşat asediul oraşului Sarajevo.

După trei ani de vărsare de sânge, a fost semnat Acordul de la Dayton, în Dayton, Ohio, punând capăt războiului şi creând statul independent Bosnia şi Herţegovina.