Proteste şi revolte în Franţa pe fondul noii schimbări de guvern. Peste 300 de persoane reţinute. "Blocaţi totul"
Protestele organizate de mişcarea Bloquons Tout („Blocaţi totul”) au loc la Paris şi în multe alte oraşe franceze pe 10 septembrie. Potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Interne francez, citate de Le Figaro, până în această dimineaţă au fost înregistrate 430 de proteste — 273 de mitinguri şi 157 de tentative de blocare a funcţionării transporturilor şi instituţiilor.
Conform datelor preliminare, 29.000 de persoane participă la proteste. Ministerul de Interne a raportat că aproape 300 de persoane au fost reţinute, dintre care 185 în Paris. Se aşteaptă ca până la 100.000 de persoane să participe la proteste în toată Franţa, scrie BFM TV.
În oraşul Rennes, protestatarii au blocat o autostradă şi au incendiat mai multe autobuze. La Paris, protestele au loc în mai multe locuri. Demonstranţii au încercat, în special, să blocheze o staţie de autobuz. Protestatarii s-au adunat şi la Gare du Nord, în capitala Franţei, unde aproximativ 100 de persoane scandau „Macron, demisionează!”.
Le Parisien scrie că aproximativ 400 de protestatari au luat cu asalt holul Gare de Lyon din Paris. La protest participă şi lucrătorii feroviari. Aceştia scandează, de asemenea, sloganuri prin care cer demisia preşedintelui francez Emmanuel Macron.
În Nantes, protestatarii şi poliţia s-au ciocnit, poliţia folosind gaze lacrimogene pentru a dispersa demonstranţii. Poliţia din Marsilia a raportat că a împiedicat o încercare a aproximativ 700 de protestatari de a intra în gara Saint-Charles. Martorii oculari au raportat că în zonă s-au folosit şi gaze lacrimogene. În Lyon, potrivit Le Figaro, a avut loc un marş sindical. Mai multe grupuri de demonstranţi „cu glugi şi măşti”, pe care publicaţia îi numeşte de extremă stânga, s-au desprins de miting şi au început să provoace revolte.
Protestele au fost organizate de mişcarea „Blocaţi totul”, care a câştigat popularitate pe reţelele sociale în vara anului 2025. Aceasta a chemat la greve, boicoturi şi demonstraţii după ce prim-ministrul francez Francois Bayrou a prezentat un plan de reducere semnificativă a cheltuielilor guvernamentale. Associated Press compară „Blocaţi totul” cu mişcarea „Vestelor galbene” care a organizat diverse proteste în timpul primului mandat prezidenţial al lui Macron, în 2018-2019. BBC scrie că mişcarea „Block Everything” a luat naştere în rândul grupurilor de dreapta, dar de atunci a fost condusă de stânga şi extrema stângă. Pe site-ul mişcării, care a fost ulterior eliminat, mişcarea a cerut investiţii în serviciile publice, fără reduceri de locuri de muncă şi păstrarea tuturor sărbătorilor legale (prim-ministrul Bayrou lua în considerare anularea a două astfel de sărbători).
Pe 8 septembrie, Adunarea Naţională Franceză a adoptat un vot de neîncredere faţă de Francois Bayrou. Guvernul său a demisionat după nouă luni la putere. El însuşi a iniţiat votul, în urma crizei provocate de planul său de „austeritate”, în care a propus reducerea cheltuielilor guvernamentale cu aproape 44 de miliarde de euro pentru a reduce datoria naţională a Franţei. Bayrou a propus, în special, îngheţarea ratelor de impozitare, precum şi a prestaţiilor sociale şi a pensiilor la nivelurile actuale.
Emmanuel Macron l-a numit pe ministrul Apărării Sebastien Lecornu în funcţia de nou şef al guvernului a doua zi. El este considerat confidentul lui Macron, un susţinător al creşterii puterii militare a Franţei şi al continuării sprijinului acordat Ucrainei în războiul cu Rusia. El a devenit al cincilea prim-ministru al Franţei în doi ani. Adoptarea bugetului pentru 2026 va fi prima sa încercare serioasă, notează Bloomberg.
