Protest împotriva politicienilor care susţin abuzurile băncilor

Trei asociaţii de apărare a drepturilor consumatorilor au organizat ieri un protest în faţa Parlamentului pe tema schimbărilor aduse Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele bancare. ”Din punctul nostru de vedere acest proiect este cea mai nocivă formă legislativă de modificare a unei legi din 1989 şi până în prezent”, a declarat Ana Maria Stan, preşedinte al Asociaţiei de Consiliere a Clienţilor Bancari şi Asiguraţilor din România (ACCBAR), într-un interviu acordat Epoch Times.
Pichetare, protest la Parlament. În imagine, Marius Florian Vasile (Epoch Times România)
Matei Dobrovie
29.04.2014

Trei asociaţii de apărare a drepturilor consumatorilor au organizat luni un protest în faţa Parlamentului pe tema schimbărilor aduse Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele bancare. „Din punctul nostru de vedere acest proiect este cea mai nocivă formă legislativă de modificare a unei legi din 1989 şi până în prezent”, a declarat Ana Maria Stan, preşedinte al Asociaţiei de Consiliere a Clienţilor Bancari şi Asiguraţilor din România (ACCBAR), într-un interviu acordat Epoch Times.

Avocata specializată în drept bancar a arătat că noua lege încalcă „liberul acces la justiţie şi competenţele comisariatelor regionale. În cazul constatării de către orice consumator a unui abuz comis de un profesionist (bancă, societate de asigurări etc), acesta este obligat să se adreseze ANPC-ului”. Astfel nu este respectat dreptul consumatorului de a se adresa comisariatelor regionale sau direct instanţei de judecată.

Anamaria Stan consideră că „din moment ce există şi procedura informarii privind avantajele medierii si chiar medierea, apelarea prealabilă obligatorie la ANPC este o procedură nejustificată, cu atât mai mult cu cât Autoritatea de Protecţia Consumatorului este deja îngreunată de sesizări pe care le primeşte în legătură cu diferite abuzuri”. În opinia ei, răspunsul ANPC va întârzia mult, iar consumatorul nu are nimic de câştigat din această procedură, decât o pierdere de timp, mai ales că în prezent se poate adresa direct instanţelor de judecată, care sunt singurele în măsură să restabilească echilibrul juridic încălcat.

”Un alt punct pe care noi îl contestăm este stabilirea unei competenţe teritoriale exclusive în favoarea instanţei de la sediul principal al profesionistului, desi CJUE a stabilit prin deciziile sale obligatorii că o asemenea clauză are o natură abuzivă. În prezent consumatorul se poate adresa instanţei de la domiciliul său. Marii furnizori de servicii şi produse au sediul în Bucureşti şi prin Proiectul adoptat de Senat se încalcă într-o formă evidentă accesul la justiţie persoanelor care au domiciliul în alte localităţi. Se încalcă actualul Cod de procedură civilă şi jurispurdenţa ICCJ”, a mai spus avocata pentru Epoch Times.

De asemenea, Stan a mai subliniat: „clauzele privind costurile (adică articolele din convenţie prin care un profesionist îşi acordă dreptul de a majora costurile, fără o formulă transparentă de calcul menţionată în contract -de exemplu la credite: Dobânda=Marja+Euribor/Libor/Robor, fără altă justificare contractuală, legală, sau economică, menţionată expres în contract), sunt foarte des constatate ca fiind abuzive. Dacă se stabileşte o interdicţie pentru judecătorul naţional de a analiza costurile acestora, se încalcă legislatia naţională aplicabilă diferitelor tipuri de contracte utilizate de profesionişti, practica naţională şi cea a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”.

În prezent, prin intermediul instanţelor nationale, clauzele abuzive sunt eliminate din contract, banca fiind obligată să restituie integral clientului sumele obţinute în baza acestor clauze. Noua lege adoptată de Senat prevede însă că instanţa nu mai poate să analizeze aceste costuri şi nici să declare nulitatea absolută. „Este vorba acum despre o nulitate relativă, nu absolută, care este prescriptibilă în termen de trei ani. Dacă s-a încheiat un contract după intrarea în vigoare a acestui proiect, iar consumatorul timp de trei ani de zile n-a cunoscut aceste clauze sau abuzul se săvârşeşte cu puţin înainte de împlinirea termenului de 3 ani de la semnare, consumatorul chiar dacă apelează la instanţa de judecată, acţiunea îi va fi respinsă pe excepţie, fără a se judeca fondul cauzei”, a mai explicat avocata.

Un alt aspect controversat al noii legi este puterea dată instanţei de judecată de a modifica o clauză abuzivă dintr-un contract, în ciuda practicii obligatorii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit căreia judecătorul poate să elimine, dar nu să modifice clauzele.

În prezent, prin intermediul instanţelor nationale, clauzele abuzive sunt eliminate din contract, banca fiind obligată să restituie integral clientului sumele obţinute în baza acestor clauze. Noua lege adoptată de Senat prevede însă că instanţa nu mai poate să analizeze aceste costuri şi nici să declare nulitatea absolută.

„Sunt foarte multe contracte de credit bancar care au o marjă fixă, stabilită prin acord cu clientul. Valoarea mai mică a marjei (adică a profitului băncii), la care se adaugă indicele specific fiecărei monede, a fost esenţială pentru consumator şi a determinat formarea acordului de voinţă. Au fost dese situaţiile în care băncile din România n-au respectat această marjă fixă pentru că au dorit să-şi majoreze marja de profit în dauna clienţilor. Cred că cei care au propus acest proiect şi l-au amendat ori nu cunosc legislaţia şi drepturile elementare ale consumatorului, ceea ce este foarte grav, ori sunt de rea credinţă şi au ca scop încălcarea tuturor drepturilor consumatorilor, câştigate din 1989 până în prezent”, a concluzionat avocata, care pledează pentru menţinerea legii 193/2000 în forma ei actuală, deoarece astfel se realizează un echilibru între clienţi şi bănci.

La rândul său, un alt participant la protest a declarat pentru Epoch Times că „au fost multe persoane care au câştigat, mergând singure în proces. Dacă îţi doreşti să plăteşti ratele cât durează procesul, urmezi un proces colectiv pentru că e mai simplu. Procesul se desfăşoară printr-o asociaţie de protecţie a consumatorilor, care trebuie să aibă 3.000 de membri, şi nu trebuie să fie neapărat ANPC. Dacă tu ai câştig, acea clauză abuzivă este scoasă din contractele tuturor clienţilor băncii respective şi pe ei îi deranjează foarte tare asta pentru că n-au ce să facă. Singura lor şansă este să schimbe legea şi asta se întâmplă acum”.

„E corect să te poţi adresa unei singure asociaţii de stat, ANPC, al cărui preşedinte e numit politic? Toate aceste amendamente sunt un pic penale – au fost dictate de Asociaţia băncilor şi vorbim despre o lege de protecţie a consumatorului”, a mai adăugat protestatarul care face parte dintr-un proces colectiv de 600 de persoane împotriva unei bănci, care sunt pe punctul de a câştiga. „Avem colegi care deja au câştigat prin ANPC şi care acum plătesc jumătate din dobândă pe legea şi contractul acesta, aşa că banca neputând să schimbe contractul, încearcă să schimbe legea”, a explicat el.

Şi Marius Florian Vasile, vicepreşedintele Asociaţiei Asistenţă pentru Consumatori (AC) a subliniat într-un interviu pentru Epoch Times că în noua lege se regăsesc doar amendamentele Asociaţiei Române a Băncilor, nu şi cele ale ANPC. „În prezent dacă 3.000 de consumatori s-au unit în instanţă şi au obţinut o victorie irevocabilă, acea modificare se va aplica pentru toate contractele. Dacă se adoptă actuala variantă de lege, fiecare persoană va trebui să meargă să-şi ceară singur dreptul în instanţă. Când un consumator va câştiga în instanţă, un altul cu aceeaşi clauză va trebui să o ia de la capăt, de la zero în justiţie, adică nu se va aplica şi în cazul lui aceeaşi hotărâre”, a mai spus acesta. În opinia sa, iniţiatorii legii ar trebui să-şi dea demisia pentru că „au semnat ceva fără să aibă habar iar consumatorii au fost complet ignoraţi”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor