'Profetul' crahului din 2008 prezice o Mare Depresiune
Cunoscut pentru prezicerea crizei financiare din 2008, economistul Nouriel Roubini consideră că un nou cataclism financiar se apropie, ca urmare a încetinirii creşterii economice mondiale, scrie Le Figaro în ediţia de miercuri.
'Doctorul Catastrofă' loveşte din nou. Supranumit astfel pentru că a prezis din 2006 colapsul pieţei imobiliare americane şi consecinţele asupra sectorului financiar mondial, Roubini trage un semnal de alarmă referitor la actuala criză economică. Într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg, acesta afirmă că actuala încetinire a creşterii economice mondiale măreşte riscul de declanşare a unei noi crize financiare. În urmă cu câteva luni, economistul (care a prezis şi prăbuşirea zonei euro în următorii cinci ani) se aştepta la o 'furtună' în 2013. Dar încetinirea economică din Statele Unite, din zona euro şi din Marea Britanie riscă 'să ne arunce mai devreme în criză', afirmă acesta fără să ezite să evoce spectrul unei 'noi Mari Depresiuni'.
Enumerând pe rând panica de pe pieţele acţiunilor europene, 'costul record' al asigurării datoriilor băncilor, timida relansare a economiei mondiale şi ponderea datoriilor din zona euro, ar exista, potrivit acestuia, 'o probabilitate de 60%' ca economiile avansate să plonjeze în recesiune. Roubini afirmă că este absolut necesar 'să se relanseze creşterea economică acum, nu în următorii cinci ani'. 'Avem nevoie de măsuri de stimulare de amploare pe termen scurt', precizează economistul.
Pentru zona euro, 'Consiliul pentru Viitorul Europei' (creat de miliardarul Nicolas Berggruen, iar Nouriel Roubini este membru), a preconizat luni consolidarea federalismului ca soluţie pentru a ieşi din impas. Este vorba de consolidarea Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) - Berlinul a refuzat miercuri orice creştere a acestuia -, de crearea de euro-obligaţiuni şi de garantarea faptului că băncile sunt suficient de capitalizate ca să reziste unui şoc.
Economistul face şi o serie de recomandări. Astfel, el precizează că dacă ar avea bani de investit, i-ar păstra 'mai ales în cash', în dolari americani, care se întăresc în perioadă de criză. Ar mai cumpăra obligaţiuni ale statelor cu bugete puţin deficitare şi puţin îndatorate, precum Australia şi Canada.
