Problemele bazelor navale ale Rusiei ar putea fi o lovitură majoră pentru forţa sa de submarine

Bazele navale strategice ale Rusiei au fost bulversate de conflictele din Orientul Mijlociu şi Ucraina, provocând dureri de cap marinei Kremlinului, inclusiv forţei sale de submarine, potrivit Business Insider.

Moscova nu pare să mai aibă submarine de atac în Marea Mediterană, după ce forţele NATO au reperat săptămâna trecută ultimul său submarin cunoscut care părăsea regiunea.

Armata Portugaliei a declarat că a observat vineri un submarin rus din clasa Kilo care se deplasa prin zona economică exclusivă continentală a ţării, în apropiere de nordul Spaniei. Comandamentul maritim al NATO a identificat ulterior nava ca fiind Novorossiisk.

Nava Novorossiisk a fost reperată cu câteva săptămâni mai devreme la Tartus, o bază navală din Siria pe care Rusia a folosit-o de mai mulţi ani. Cu toate acestea, viitorul amprentei militare a Moscovei în această bază - şi în ţară în general - a fost aruncat în incertitudine după prăbuşirea şocantă a regimului Assad luna trecută.

Există indicii că Rusia îşi retrage forţele de la bazele sale din Siria. Pierderea definitivă a Tartusului ar fi o lovitură semnificativă pentru marina Moscovei - inclusiv pentru puternica sa forţă de submarine - care se bazează pe acest port de apă caldă pentru a-şi proiecta puterea în întreaga regiune şi dincolo de aceasta.

Imaginile prin satelit de la începutul lunii decembrie arătau nava Novorossiisk andocată în Tartus, dar până la mijlocul lunii, aceasta dispăruse, împreună cu restul navelor de război ruseşti care se aflau acolo. Unele dintre navele militare ruseşti au fost reperate în ultimele săptămâni zăbovind în largul coastei siriene, însă locul în care se afla acest submarin era mai puţin sigur.

În cazul în care noua conducere siriană decide că Rusia nu-şi mai poate staţiona forţele în Tartus, ar însemna un nou eşec pentru marina Moscovei, care a suferit o serie de pierderi semnificative în Marea Neagră din apropiere de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani.

În timpul conflictului, forţele ucrainene au folosit rachete şi drone navale pentru a avaria sau distruge zeci de nave militare ruseşti, inclusiv unul dintre cele şase submarine îmbunătăţite din clasa Kilo pe care Flota Moscovei din Marea Neagră le operează.

Aceste atacuri au forţat Moscova să retragă Flota Mării Negre din cartierul său general de lungă durată din oraşul-port Sevastopol din sud-vestul peninsulei Crimeea ocupate, în regiunea portului Novorossiisk de pe coasta de vest a Rusiei. Dacă Rusia nu se poate întoarce în Sevastopol, aceasta creează complicaţii.

Pentru Rusia, pierderea capacităţii de a menţine submarine la Sevastopol şi Tartus este departe de a fi ideală.

Bryan Clark, fost ofiţer al Marinei americane şi analist în domeniul apărării la Hudson Institute, a declarat că restul navelor din clasa Kilo au baza la Sankt Petersburg, unde există o instalaţie navală mare şi docuri uscate pentru întreţinere.

„Ruşii sunt acum nevoiţi să îşi redistribuie forţa submarină înapoi în nord”, în loc să se bazeze pe porturile cu ape calde în care „puteai intra şi ieşi pe tot parcursul anului”, a declarat Clark pentru Business Insider. „În Sankt Petersburg, nu poţi intra şi ieşi pe tot parcursul anului”.

De asemenea, evoluţiile recente subminează grav influenţa militară a Rusiei în Marea Mediterană şi în sudul Europei, a declarat Clark.

Novorossiisk este un submarin Kilo îmbunătăţit. Submarinele din această clasă sunt nave diesel-electrice şi formidabile platforme de atac cu rază lungă de acţiune care pot ataca nave şi ţinte terestre, pot fi desfăşurate săptămâni întregi şi pot rămâne relativ nedetectate. Acestea sunt cele mai capabile submarine non-nucleare ale Rusiei şi pot transporta rachete Kalibr.

Rusia a păstrat o navă din clasa Kilo în regiune mai mulţi ani. Plecarea vasului din regiune, deşi Rusia ar putea opta în cele din urmă să mute un alt submarin în zonă mai târziu, ar putea semnala un declin mai larg al puterii navale ruse în Mediterana.

În patru ani, Rusia pare să fi trecut „de la a fi un jucător destul de important în Mediterana - în ceea ce priveşte forţele navale - la a fi acum un jucător inexistent”, a declarat Clark.

Provocările Rusiei legate de baze ar putea, în cele din urmă, să-i împiedice capacitatea de a-şi proiecta puterea. Incertitudinea legată de Tartus şi de baza aeriană Hmeimim din apropiere evidenţiază o problemă mai amplă pentru armata rusă.

Imaginile prin satelit capturate luni de Maxar Technologies, o companie comercială de imagistică, nu arată semne evidente ale vreunei nave militare ruseşti importante la Tartus, aşa cum se întâmplă de câteva săptămâni. Agenţia de informaţii militare a Ucrainei a declarat că Rusia se retrage din bază.

Rămâne de văzut dacă Moscova este capabilă să negocieze un acord cu noua conducere siriană pentru a rămâne în ţară sau este forţată să se mute într-un nou centru în Africa de Nord pentru a-şi susţine operaţiunile.