Probleme serioase pe piaţa acţiunilor din Japonia. Care va fi următoarea mutare a Băncii Centrale

Duminică târziu (luni dimineaţa, ora Japoniei), în timp ce acţiunile Japoniei se dezintegrau, principala sa bancă înregistrând cea mai mare prăbuşire din istorie, unii analişti s-au întrebat la ce oră va avea loc "reuniunea de urgenţă Băncii Japoniei şi a Ministerului de Finanţe" (care stabilizează "piaţa" şi telegrafiază următoarea salvare).

Iar marţi dimineaţa (ora locală), chiar în momentul deschiderii pieţelor japoneze, când indicele Nikkei era pregătit pentru cel mai mare câştig de puncte din istorie şi o creştere de 10% după ce a scăzut cu 12 % în sesiunea precedentă, liderii japonezi s-au grăbit să calmeze temerile legate de prăbuşirea în curs şi de oscilaţiile bruşte ale pieţelor financiare ale ţării, potrivit Zero Hedge.

În plus, aceştia au anunţat o întâlnire de urgenţă între Banca Japoniei, Ministerul de Finanţe şi Agenţia pentru Servicii Financiare pentru ora 15:00 în acea zi, chiar înainte de închiderea bursei, pentru a preveni vânzările la întâmplare şi vânzarea în lipsă înaintea a ceea ce ar fi putut fi anunţul unui alt plan de salvare a pieţei. La rândul său, prim-ministrul a îndemnat la calm.

Prin urmare, directorii din Ministerul de Finanţe al Japoniei, Agenţia pentru Servicii Financiare şi Banca Japoniei (BOJ) au organizat întâlnirea trilaterală marţi după-amiază, a declarat Atsushi Mimura, diplomatul de top al ţării în domeniul valutar, subliniind coordonarea strânsă dintre guvern şi Banca Centrală.

"Guvernul şi Banca Japoniei au convenit că este important să monitorizeze evoluţiile pieţelor economice şi financiare interne şi externe cu un sentiment de urgenţă, evaluând în acelaşi timp cu calm ceea ce se întâmplă", a declarat Mimura reporterilor după reuniune.

După cum a notat Reuters, reuniunea are loc de obicei în perioade de turbulenţe pe piaţă, parţial ca un gest că autorităţile sunt dispuse să acţioneze. O reuniune similară a avut loc ultima dată pe 27 martie anul curent, în urma unei scăderi puternice a valorii yenului japonez.

Simpla ştire a reuniunii a fost suficientă pentru a stopa vânzările, iar indicele Nikkei a urcat brusc după ce luni s-a prăbuşit cu 12,4%, cea mai mare scădere procentuală de la prăbuşirea din Lunea Neagră din 1987. Acesta a încheiat tranzacţia de marţi în creştere cu 10,2%, la 34 675,46.

Mimura a refuzat să comenteze factorii care au dus la prăbuşirea acţiunilor, dar a declarat că cele trei părţi împărtăşesc opinia că economia japoneză va continua să se redreseze treptat.

În acelaşi timp, prim-ministrul japonez Fumio Kishida - care, până de curând, reproşa Băncii Centrale că a permis yenului să se prăbuşească la minime record doar pentru a realiza că, de fapt, contrabalansarea unui yen mai puternic este o prăbuşire a pieţei bursiere - a îndemnat la prudenţă, afirmând că este important să se facă judecăţi calme cu privire la piaţă.

El a oferit o perspectivă optimistă pentru a patra cea mai mare economie a lumii, citând factori precum prima creştere a salariilor reale ajustate în funcţie de inflaţie în mai mult de doi ani în iunie.

"Recunoaştem că economia japoneză continuă să facă o tranziţie puternică către o nouă etapă", a declarat Kishida reporterilor la Hiroshima mai devreme marţi.

Ministrul japonez al Finanţelor, Shunichi Suzuki, a declarat că guvernul va monitoriza şi analiza mişcările de pe piaţa financiară şi va colabora îndeaproape cu autorităţile relevante, inclusiv cu Banca Japoniei.

"Este important să realizăm o creştere economică rezistentă în timp ce răspundem la schimbările din faţa noastră", a precizat Suzuki, glumind în mod clar, din cauză că ultimul lucru pe care Japonia trebuie să îl aştepte este "o creştere economică rezistentă" şi, prin urmare, singurul lucru pe care trebuie să îl aştepte este un yen mai slab (şi o piaţă mai puternică), acesta fiind şi motivul pentru care, după cum a relatat Bloomberg separat, înăsprirea politicii monetare a Băncii Japoniei săptămâna trecută "a declanşat un val de critici după ce se pare că a contribuit la declanşarea unei prăbuşiri istorice a acţiunilor japoneze şi a contribuit la turbulenţele de pe pieţele globale - punând probabil pe butuci orice planuri de noi creşteri ale ratei dobânzii".

"Banca Japoniei trebuie să fie mai modestă în ceea ce priveşte datele economice şi pieţele", a declarat Nobuyasu Atago, economist şef la Rakuten Securities Economic Research Institute şi fost oficial al instituţiei bancare. "Faptul că Banca Japoniei a crescut ratele dobânzilor în faţa statisticilor economice slabe arată că nu a acordat atenţie datelor".

Guvernatorul Băncii, Kazuo Ueda, a subliniat în mod repetat săptămâna trecută că instituţia pe care o conduce a decis să majoreze ratele pe baza datelor economice şi inflaţioniste care arată că evoluţiile au fost în conformitate cu aşteptările anterioare. De asemenea, a afirmat că ratele vor continua să crească atât timp cât această tendinţă se va menţine.

Cu toate acestea, în urma celei mai severe vânzări de acţiuni din ultimele decenii, analiştii încep să creadă că Banca Centrală a acţionat prea devreme în acest sens.

"A fost o creştere a ratei dobânzii programată prost", a declarat Mari Iwashita, economist şef de piaţă la Daiwa Securities Co. "Banca Japoniei va trebui să aştepte şi să vadă dacă economia SUA va intra în recesiune său într-o aterizare uşoară înainte de a putea face următoarea mişcare. Cel puţin, o creştere a ratei în septembrie, octombrie este acum exclusă".

Decizia Băncii Japoniei din 31 iulie a ajutat yenul să se redreseze de la un minim de mai multe decenii, lucru care a zdrobit puterea de cumpărare a consumatorilor japonezi, din cauză că a stimulat inflaţia importată. Dar acum, creşterea rapidă a monedei - cu 8% faţă de dolar în ultima săptămână - afectează perspectivele de câştig pentru exportatori, stârneşte temeri legate de un nou şoc deflaţionist şi determină scăderea acţiunilor.

Unii au speculat, din motive evidente, că presiunea politică a fost implicată în decizia Băncii Centrale de a face o schimbare dramatică şi o eroare politică catastrofală.

"Nu mă pot abţine să nu cred că în spatele deciziei s-au aflat factori politici", a declarat Atago. "Nu am de ales decât să interpretez acest lucru ca un semn de comunicare între politic şi Banca Japoniei cu privire la modul de a face faţă yenului slab".

În plus, Atago a afirmat că datele privind consumul şi producţia au fost prea slabe pentru a justifica o creştere a ratei. Cheltuielile de consum în termeni reali au scăzut în fiecare dintre cele patru trimestre până în martie, din cauză că inflaţia a afectat puterea de cumpărare a oamenilor.

Totuşi, acest lucru contează puţin atunci când sunt în joc vieţile politice: doi politicieni de rang înalt din partidul de guvernământ din Japonia au făcut gestul rar de a interveni asupra politicii Băncii Centrale luna trecută, în perioada premergătoare deciziei. Toshimitsu Motegi a declarat că Banca Japoniei ar trebui să îşi arate mai clar intenţia de a normaliza politica, în timp ce Kono Taro, membru al Cabinetului, s-a pronunţat împotriva yenului slab în timp ce discuta despre situaţia băncii centrale. Cei doi sunt consideraţi potenţiali candidaţi în cursa pentru şefia Partidului Liberal Democrat, aflat la putere, care va avea loc în septembrie, în apropierea următoarei decizii de politică a Băncii Japoniei.

Comentariile au arătat modul în care calculul politic s-a schimbat semnificativ de-a lungul timpului. În perioada deflaţiei, politicienii au exercitat presiuni asupra Băncii Centrale pentru ca aceasta să relaxeze politica şi să se abţină de la înăsprirea acesteia. Fostul prim-ministru Shinzo Abe a declarat public în 2014 că guvernul s-a opus încheierii relaxării cantitative în 2006 şi renunţării la politica ratei zero a dobânzii.

Prin urmare, susţine site-ul citat, aceştia au obţinut ceea ce îşi doreau, şi chiar mai mult: prăbuşirea pieţei care o însoţeşte şi pierderea mult mai mare de voturi pe care o presupune o astfel de prăbuşire a valorii nete.

Unii analişti consideră că este doar o chestiune de timp până când piaţa va scoate la iveală cacealmaua Băncii Japoniei, îşi va relua prăbuşirea şi va forţa banca să revină asupra majorării catastrofale a ratei.

Un punct de vede similar îl au şi proprii comercianţi ai Goldman, care au declarat că, după "furtuna perfectă pe piaţa ... suntem pe cale să intrăm în faza de răspuns a băncilor centrale".