Problema poluării aerului în Ploieşti. Primarul arată pentru prima oară tabloul real, "fără cosmetizări şi minciuni"

Primarul Municipiului Ploieşti, Mihai Poliţeanu, a publicat, luni, pe Facebook, analiza completă privind situaţia reală a poluării din Ploieşti, cu date oficiale, defalcate pe indicatori şi luni, între 1 ianuarie - 12 noiembrie 2025.

Potrivit edilului, este pentru prima oară când Primăria Ploieşti pune pe masă un tablou complet al problemei, fără cosmetizări şi fără minciuni.

Redăm postarea primarului municipiului Ploieşti:

Situaţia poluării aerului în municipiul Ploieşti (ianuarie - noiembrie 2025)

Poluarea aerului şi episoadele puternice de miros sunt, de foarte mulţi ani, unele dintre cele mai persistente probleme semnalate de cetăţenii Ploieştiului. Fenomenul apare mai ales seara şi noaptea, afectează cartiere întregi şi are consecinţe directe asupra calităţii vieţii şi sănătăţii ploieştenilor.

Mirosurile persistente şi înţepătoare reclamate recurent de ploieşteni sunt cele de sulf şi/sau produse petroliere. Ani de zile, comunicatele de presă ale Garda de Mediu Prahova au relativizat amploarea fenomenului şi au atras nemulţumirea generală a comunităţii.

În absenţa unor reacţii instituţionale convingătoare ale Gărzii de Mediu Prahova şi ale Direcţia Judeţeană de Mediu Prahova, Primăria Ploieşti a centralizat depăşirile concentraţiilor maxime admisibile pentru hidrogen sulfurat şi PM 10, precum şi ale valorilor critice atinse pentru compuşii organici volatili - benzen, toluen şi xileni (aşa numitul grup BTEX) pentru perioada 1 ianurie - 12 noiembrie 2025, pe baza datelor raportate de operatorii industriali şi APM Prahova (vezi datele ataşate în primul comentariu pentru fiecare lună).

Analiza confirmă, cu date oficiale, ceea ce cetăţenii resimt frecvent în oraş: episoade repetitive de disconfort olfactiv, corelate cu indicatori industriali precum hidrogenul sulfurat (H₂S) şi compuşi organici olfactivi (BTEX).

- Până la 12 noiembrie, deci pe parcursul a 322 de zile, au fost raportate 1.211 episoade de depăşiri (pentru H₂S şi PM10) sau valori critice (pentru benzen, toluen şi xileni) pe intervale de 30 de minute, cu vârfuri în lunile februarie şi august;

- Din cele 1.211 episoade, 439 au fost pentru H₂S, 117 pentru PM10, 1 pentru ozon, 6 pentru SO₂ (depăşiri), iar 240 pentru benzen, 309 pentru toluen şi 93 pentru xileni (valori critice);

- Am identificat şi depăşiri de peste 7-8 ori ale concentraţiei maxime admisibile (de ex: H₂S pe 2 noiembrie 2025 la ora 12 noaptea sau H₂S pe 3 noiembrie la 7.30 dimineaţa);

- În cazul compuşilor din grupul BTEX vorbim de valori critice, în loc să le definim ca depăşiri, pentru că legislaţia românească este neclară, limitată sau inexistentă cu privire la acestea. Am raportat valorile măsurate la standarde internaţionale şi ele sunt cel puţin critice pentru sănătatea umană;

- Depăşirile şi valorile critice apar preponderent seara şi noaptea, exact în intervalele în care cetăţenii semnalează mirosul puternic şi în care controalele sunt inexistente;

- Raportat la acest număr uriaş de incidente, acţiunile şi măsurile luate de Garda de Mediu Prahova sunt insuficiente şi neconvingătoare;

- Cea mai mare amendă din 2025 (de circa 50.000 euro) a Gărzii de Mediu Prahova a fost împotriva Primăriei Ploieşti, cu pretextul că a fost distrusă iarba pe câteva sute de metri pătraţi din cauza ploieştenilor care au călcat pe ea în timpul unor evenimente comunitare organizate de Primărie în timpul verii (iarba, astăzi, este perfectă şi s-a regenerat în mod natural, iar Primăria a dat în judecată Garda de Mediu Prahova). În schimb, cea mai mare amendă dată unui poluator industrial în 2025 este de 20.000 de euro;

- Cuantumul total al amenzilor date marilor poluatori este de puţin peste 300.000 de euro, din care a fost plătit un sfert pentru ca legea permite acest lucru;

- Multe dintre episoadele resimţite de ploieşteni nu pot fi încadrate legal, nu pentru că nu există poluare, ci pentru că legislaţia nu are praguri pentru perioade scurte, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii le recomandă explicit.Analiza datelor demonstrează că Ploieştiul se confrunta cu un fenomen real de poluare şi disconfort olfactiv, repetat pe tot parcursul anului. În timp ce ploieştenii resimt direct aceste episoade, instituţiile responsabile nu îşi fac pe deplin datoria, iar legislaţia în vigoare nu oferă instrumentele necesare pentru evaluarea şi sancţionarea adecvată a compuşilor responsabili.

Lipsa valorilor-limită pentru toluen şi xileni, aplicarea exclusiv a unei limite anuale pentru benzen şi pragurile prea permisive pentru H2S reprezintă vulnerabilităţi majore ale cadrului legilsativ acual, insuficiente pentru protecţia sănătăţii publice într-un oraş cu profil industrial complex.

Aspecte tehnice privind indicatorii analizaţi

1. Benzen

- Este singurul compus din BTEX cu valoare-limită în legislaţia românească: 5 µg/m³ - media anuală. State precum Franţa îşi propun ţinte mai stricte de 2 µg/m³, iar noua Directivă europeană privind calitatea aerului discută coborârea valorilor spre 3,4 şi chiar 1,7 µg/m³

- În Ploieşti s-au înregistrat valori foarte ridicate pe intervale de 30 de minute, precum 73 µg/m³ (16.08.2025, ora 05.00).

- Organizaţia Mondială a Sănătăţii precizează că pentru benzen nu există un prag sigur, fiind cancerigen.

2. Toluen

- Nu există valoare-limită pentru aerul ambiant în legislaţia românească.

- OMS recomandă 260 µg/m³ – medie săptămânală pentru protecţia împotriva efectelor neurologice. Mai multe ţări europene folosesc valori-ghid de 100 - 300 µg/m³ pentru expuneri de durată, iar unele standarde stabilesc praguri de 600 µg/m³ pentru 24 de ore pentru a evita episoadele acute de expunere ridicată.

- România nu dispune de un prag naţional pentru acest indicator.

3. Xileni (m, p, o)

- În Europa, acolo unde există valori pentru xilen în aerul ambiant, ele sunt de regulă în jur de 200 µg/m³ ca limită pe 24 de ore.

- În Ploieşti sunt raportate valori punctuale, dar fără cadru legal pentru clasificarea lor.

4. Hidrogen sulfurat (H₂S)

- România: 15 µg/m³ (medie 30 min), 8 µg/m³ (24 h).

- OMS: 7 µg/m³ (30 min) pentru a nu afecta sănătatea umană.

- Pragurile româneşti sunt mai permisive, ceea ce explică de ce cetăţenii resimt miros intens chiar şi „în limite legale”

Ce face Primăria Ploieşti pentru a creşte transparenţa, calitatea aerului şi protecţia cetăţenilor

1. Primăria are în desfăşurare procedura de achiziţie pentru implementarea unui sistem digital integrat, care va permite:

- preluarea în timp real a datelor transmise de operatorii industriali către APM;

- centralizarea automată a tuturor indicatorilor relevanţi;

- publicarea transparentă a valorilor, într-un format accesibil pentru cetăţeni;

- monitorizarea continuă a indicatorilor cu impact olfactiv: H₂S, benzen, toluen, xilen. Acest sistem va permite reacţii mai rapide, informare publică imediată şi un nivel crescut de responsabilitate pentru operatorii industriali. Pentru a realiza acest lucru, am solicitat Ministerului amendarea legislaţiei.

2. Primăria are în desfăşurare procedura pentru achiziţia unui grup de motoare în cogenerare de 40 Mw pentru sistemul de termoficare al Ploieştiului, în vederea reducerii consumului de gaz şi generării de CO2.

3. Măsuri care contribuie direct la reducerea poluării pe termen lung. Deşi acestea nu ţin direct de poluarea industrială, ele reflectă o direcţie strategică spre reducerea surselor locale de poluare şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

- Modernizarea transportului public - 20 de tramvaie noi, nepoluante - obligaţie prevăzută în Planul integrat de calitate a aerului;

- Extinderea spaţiilor verzi prin regenerare urbană şi amenajarea de noi parcuri.

Solicitările Primăriei Ploieşti

1. Stabilirea urgentă a valorilor-limită naţionale pentru toluen şi xilen, în acord cu recomandările OMS.

2. Revizuirea limitei pentru benzen şi adaptarea acesteia la noile standarde europene aflate în consultare, precum şi introducerea unor limite legale şi pentru perioade mai scurte de timp.

3. Ajustarea pragurilor pentru H₂S, astfel încât să fie conforme cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

4. Extinderea reţelei de monitorizare şi verificare a amplasamentelor acestora, astfel încât poziţionarea senzorilor să fie corectă, reprezentativă şi să nu permită evitarea sau distorsionarea valorilor reale.

5. Intensificarea controalelor neanunţate, inclusiv în intervalele de seară şi noapte, în care sunt raportate cele mai multe episoade.

6. Un cadru consolidat de cooperare instituţională reală, conform direcţiilor stabilite în întâlnirea din 19 noiembrie dintre Instituţia Prefectului -Judeţul Prahova, Garda Naţională de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Direcţia de Sănătate Publică, Primăria municipiului Ploieşti.