Primul portavion construit de chinezi începe testele pe mare

China a început testarea pe mare a primului portavion de producţie internă, a declarat mass media de stat. Testele au loc în contextul în care China urmăreşte să îşi construiască o prezenţă maritimă la nivel global.

Primul portavion de producţie internă al Chinei a plecat în portul nord-estic Dalian pentru a testa motorul, sistemele de propulsie şi navigaţie, a afirmat duminică mass media de stat chineză.

Testele reprezintă un punct de cotitură în proiectul Beijingului de a-şi moderniza Marina, în timp ce continuă să îşi consolideze prezenţa în disputata Mare a Chinei de Sud şi în jurul Taiwanului, pe care îl consideră drept teritoriu al său, potrivit Deutsche Welle.

Portavionul Type 001A, care încă nu a primit un nume, urmează să fie dat în folosinţă până în 2020. Construirea acestuia a început în noiembrie 2013.

Acesta este cel de-al doilea portavion al Chinei după cumpărarea portavionului Liaoning, de producţie sovietică, din Ucraina în 1998. Liaoning a intrat în serviciul Marinei în 2012 după ce a fost recondiţionat în China.

Niciunul dintre cele două portavioane nu are propulsie nucleară, ci folosesc turbine cu aburi alimentate cu petrol pentru propulsie.

Noul portavion, care are o viteză de croazieră de 57,4 km pe oră, are la bază acelaşi design al navei sovietice de clasa Kuzneţov, ce a fost folosit pentru Liaoning, cu o rampă de tipul celor folosite la săriturile cu schiurile pentru decolarea avioanelor. Portavioanele americane au o tehnologie de catapultare mai avansată. De asemenea, precum vechiul portavion, Type 001A poate transporta aproximativ 40 de avioane.

Un al treilea portavion este construit în Shanghai, potrivit mass mediei de stat, deşi Ministerul chinez al Apărării încă nu a confirmat acest lucru.

Deşi China dispune de cea mai mare armată şi Marină din lume ca număr de soldaţi şi, respectiv, nave, bugetul său pentru apărare pentru 2018, deşi a fost mărit, reprezintă doar aproximativ un sfert din bugetul apărării aprobat în SUA. De altfel, SUA are 11 portavioane, toate fiind cu propulsie nucleară.

Mass media de stat chineză a citat experţi care au afirmat că statul comunist are nevoie de cel puţin 6 portavioane.

Anul trecut, Beijingul şi-a creat prima bază militară în străinătate în Djibouti, în Cornul Africii, iar Marina a trimis recent nave în oceanele Pacific şi Indian.

Marea Chinei de Sud

Testele pe mare pentru portavionul Type 001A se desfăşoară pe fondul amplificării tensiunilor din Marea Chinei de Sud după publicarea unor rapoarte care susţin că regimul comunist chinez a instalat câteva sisteme de rachete sol-aer (SAM) şi sisteme de rachete balistice ACBM în lanţurile de insule Paracel şi Spratly, unele zone ale acestora fiind revendicate de mai multe ţări din regiune, inclusiv Filipine şi Vietnam, potrivit site-ului Asia Times.

Cu câteva săptămâni în urmă, China a trimis în zona maritimă echipamente de bruiaj electronic, având astfel abilitatea de a submina comunicaţiile activelor militare ale statelor rivale ce operează în Marea Chinei de Sud.

Vecinii şi rivalii Chinei se tem că gigantul asiatic stabileşte încet, dar sigur, fundaţia pentru o Zonă de Identificare Aeriană de Apărare (ADIZ) într-unul dintre cele mai importante şi aglomerate canale de navigaţie ale lumii, prin care trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari anual.

Dezvoltarea sistemelor de apărare antirachetă ale Chinei în regiune va permite statului comunist să restricţioneze progresiv libertatea de mişcare şi să suprime liniile de aprovizionare ale unor state mai mici care au revendicări în zona maritimă. Toate aceste state dispun de capabilităţi militare mult mai modeste pentru a-şi consolida revendicările.

În Washington, secretarul de presă al Casei Albe, Sarah Sanders, a declarat presei că administraţia preşedintelui Donald Trump este îngrijorată de mişcările Chinei, avertizând-o cu privire la “consecinţele pe termen apropiat şi îndelungat” dacă nu se va schimba cursul de acţiune.

Un oficial al Pentagonului a declarat pentru CNBC că amplasarea de sisteme de apărare antirachetă de către Beijing în Marea Chinei de Sud demonstrează o “militarizare suplimentară a avanposturilor [create artificial]” de către statul comunist şi “va servi doar amplificării tensiunilor şi neîncrederii” între statele care revendică porţiuni ale acestei zone maritime.

Luna trecută, amiralul Philip Davidson, viitorul şef al Comandamentului Marinei SUA în Pacific, a declarat în Comisia pentru Servicii Armate din Senatul american că militarizarea chineză a disputelor teritoriale maritime reprezintă o “provocare substanţială pentru operaţiunile militare ale SUA în această regiune”.