Preşedintele Taiwanului respinge conducerea Chinei: Nu suntem dispuşi să fim conduşi de Partidul Comunist

Taiwanul doreşte să îşi continue stilul de viaţă liber şi refuză să fie condus de Partidul Comunist Chinez, a declarat vineri preşedintele Taiwanului, Lai Ching-te, în timpul unei vizite pe o insulă de pe linia frontului dintre cele două părţi, pentru a marca o bătălie cheie cu forţele chineze, transmite Reuters.

Armata chineză a efectuat o nouă rundă de manevre în jurul Taiwanului în timp ce Lai făcea aceste comentarii, subliniind ceea ce guvernul taiwanez consideră a fi eforturile continue ale Beijingului de a submina pacea şi stabilitatea regională.

Taiwanul controlează insulele Kinmen şi Matsu, care se află chiar în largul coastei chineze, de când guvernul învins al Republicii Chineze a fugit la Taipei în 1949, după ce a pierdut un război civil cu comuniştii lui Mao Zedong. Niciun tratat de pace sau armistiţiu nu a fost semnat vreodată.

Aceste insule au fost scena unor lupte intermitente în perioada de vârf a Războiului Rece, iar paza de coastă chineză efectuează, din februarie, patrule regulate în jurul Kinmen, după moartea a doi chinezi într-o barcă rapidă, incident pe care Beijingul l-a atribuit Taipeiului.

În prima sa vizită în Kinmen de la preluarea mandatului în luna mai, Lai a depus o coroană de flori şi şi-a plecat capul în semn de respect la un parc memorial, cu ocazia celei de-a 66-a aniversări a unei ciocniri cu forţele chineze, cunoscută drept începutul celei de-a doua crize din Strâmtoarea Taiwan.

Adresându-se veteranilor la un prânz şi vorbind liber, Lai a spus că a crescut cu poveşti despre această bătălie, deoarece unchiul său a servit în Kinmen. Taiwanul trebuie să reziste ameninţărilor Chinei, a adăugat Lai.

„Scopul nostru este să sperăm la o dezvoltare paşnică în Strâmtoarea Taiwan. Taiwanul este o ţară care iubeşte cu ardoare pacea. Oamenii din Taiwan sunt buni”, a spus el.

„Nu mai încercăm să recucerim continentul. Dar nici nu suntem dispuşi să fim conduşi de Partidul Comunist. Vrem să continuăm o viaţă de democraţie, libertate, drepturile omului şi statul de drept. Nu-i aşa?” a adăugat Lai, în uralele mulţimii care a strigat „da!”

La scurt timp după ce Lai s-a întors la Taipei, Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că a detectat vineri 27 de aeronave militare chineze care operau în jurul Strâmtorii Taiwan, efectuând o „patrulă comună de pregătire pentru luptă” împreună cu nave de război chineze. Ministerul nu a precizat poziţia lor exactă.

Taiwanul şi-a trimis propriile forţe pentru a supraveghea zona, a declarat ministerul, folosind formularea obişnuită pentru situaţiile în care China desfăşoară astfel de activităţi. Ministerul raportează aproape zilnic misiuni ale forţelor aeriene şi navale chineze care operează în jurul Taiwanului.

Ministerul chinez al Apărării nu a răspuns imediat solicitării de a comenta dacă cea mai recentă patrulă de luptă a fost legată de vizita lui Lai în Kinmen.

Taiwanul creşte cheltuielile pentru apărare

Lai, adresându-se veteranilor şi familiilor acestora, a declarat că guvernul taiwanez continuă să consolideze armata şi să cheltuiască mai mult pentru aceasta, şi că va apăra suveranitatea ţării.

Cheltuielile de apărare ale Taiwanului vor creşte cu 7,7% anul viitor, depăşind creşterea economică preconizată, pe măsură ce adaugă avioane de luptă şi rachete pentru a-şi consolida capacitatea de descurajare faţă de o ameninţare crescândă din partea Beijingului.

China consideră Taiwanul, guvernat democratic, drept propriul său teritoriu şi l-a denunţat în repetate rânduri pe Lai ca fiind un „separatist”. Lai respinge suveranitatea Beijingului, afirmând că doar poporul taiwanez îşi poate decide viitorul, dar s-a oferit, de asemenea, să poarte discuţii cu China.

Jessica Chen, membră a parlamentului din Kinmen din partea celui mai mare partid de opoziţie din Taiwan, Kuomintang, a scris vineri pe reţelele sociale că locuinţa sa „nu ar trebui să devină o zonă de război”.

„Cele două părţi ale Strâmtorii Taiwan au nevoie de pace”, a adăugat ea, care s-a întâlnit joi la Beijing cu Song Tao, şeful Biroului chinez pentru Afaceri cu Taiwan, pentru a discuta despre redeschiderea insulelor pentru turiştii chinezi.

Kinmen se află la mai puţin de doi kilometri distanţă de teritoriul controlat de China. Criza din 1958 a fost ultima dată când forţele taiwaneze au luptat cu China pe scară largă. În luna august a acelui an, forţele chineze au început bombardarea insulelor Kinmen şi Matsu, timp de mai bine de o lună, incluzând lupte navale şi aeriene, încercând să le forţeze să se supună.

Taiwanul a ripostat cu sprijinul Statelor Unite, deşi criza s-a încheiat într-un impas. Taiwanul comemorează în fiecare an ziua de 23 august ca dată la care a respins atacul chinez.

Cunoscut anterior sub numele de Quemoy în engleză, Kinmen este astăzi o destinaţie turistică populară, deşi Taiwanul menţine în zonă o prezenţă militară semnificativă.