Premierul Ungureanu: ANAF nu a oferit MAI şi parchetului acces la bazele de date proprii

Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a reproşat, miercuri, fostului preşedinte al ANAF Sorin Blejnar că instituţia nu a oferit Ministerului de Interne şi procurorilor acces la bazele de date ale Fiscului, însă şeful Guvernului a criticat şi în ansamblu instituţiile cu atribuţii în combaterea evaziunii fiscale pentru cooperarea interinstituţională slabă.

"La nivelul comunicării şi al colaborării interinstituţionale, ANAF, ca primă instituţie responsabilă în combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale, credem că nu a acţionat unitar împreună cu celelalte structuri ale statului. Am constatat deficienţe în cooperarea cu MAI, căruia nu i s-a permis accesul la bazele de date proprii cu informaţii specifice. Cooperarea interinstituţională - şi acest lucru se adresează tuturor celor prezenţi în jurul mesei - s-a rezumat doar la rezolvarea solicitărilor punctuale ale organelor de poliţie sau unităţilor de parchet", a spus Ungureanu, la Comitetul interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale.

El i-a întrebat pe ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, şi pe procurorul general Laura Codruţa Kovesi dacă sunt fundamentate aceste critici, iar cei doi au confirmat.

Ungureanu a menţionat că în cadrul controalelor efectuate în ultimele 60 de zile, la nivelul Fiscului, şi analizate de Aparatul de lucru al premierului, s-au constatat o serie de deficienţe care au condus la demiterea lui Blejnar.

"Am constatat, de asemenea, că pe toate segmentele direct implicate în prevenirea şi combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale, începând cu inspecţia fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor, Executarea Silită, Garda Financiară, rapoartele de activitate ale ANAF au fost elaborate întrebuinţându-se un indicator de performanţă care a fost constant modificat, reflectând în special aspectele cantitative, fără corelarea cu aspectele calitative", a enumerat Ungureanu.

Potrivit analizei, deficienţele majore pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale au fost cauzate de lipsa de metodologie şi a procedurilor de selecţie a contribuabililor supuşi diferitelor tipuri de controale, precum şi de utilizarea de "metode învechite de acţiune, neadaptate la actualele forme de fraudă fiscală, lipsei de colaborare între diverselor structuri componente ale instituţiei şi neasigurării securităţii şi interoperabilităţii aplicaţiilor informatice".

"Credem că acest mod, pe care rapoartele îl califică drept defectuos, a creat posibilitatea intervenţiei factorului uman în toate structurile la toate nivelurile, subiectivismul în aprecierea diferitelor situaţii fiscale fiind un fenomen generalizat, astfel încât nu se poate vorbi despre respectarea principiului egalităţii contribuabililor în faţa taxelor şi a impozitelor datorate bugetului consolidat al statului", a mai afirmat premierul.

De asemenea, rapoartele au constatat lipsa de coeziune între structura Direcţiei Generale de Inspecţie Fiscală şi Garda Financiară, pierzându-se din vedere că Garda Financiară trebuia să fie implicată cât mai puţin în controale care să aibă ca finalitate verificarea activităţii financiar-contabile şi aplicarea de amenzi contravenţionale.

"Deoarece rolul fundamental al acestei instituţii este declanşarea de acţiuni de verificare pe zona nedeclarată a fiscalităţii, care ţine de economia subterană", a subliniat Ungureanu.

El a dat ca exemple de acţiuni pe care Garda Financiară trebuia să le aibă "identificarea şi verificarea depozitelor clandestine, verificarea antrepozitelor fiscale, identificarea şi lichidarea societăţilor care funcţionează fără a fi înregistrate în mod legal, verificarea tranzacţiilor comerciale fictive, verificarea modului de funcţionare a societăţilor care desfăşoară activitatea fără a utiliza conturile bancare".

Şi la Autoritatea Naţională a Vămilor, din cadrul ANAF, s-au constatat deficienţe, lipsind o monitorizare a antrepozitelor.

"Credem că la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor se constată lipsa unei monitorizări a antrepozitelor fiscale şi a mişcărilor produse între acestea, controlul activităţilor nefiind planificat în mod activ, cu celeritate, pentru a surprinde fenomenul de fraudă şi evaziune fiscală în fazele incipiente, deoarece viteza de reacţie a societăţilor care produc pagube bugetului de stat prin neplata accizelor este foarte mare, aceste firme dispărând doar după câteva luni de activitate", a detaliat şeful Guvernului.

În ceea ce priveşte executarea silită, gradul de încasare a creanţelor este "foarte redus", sumele obţinute din această activitate situându-se doar în jurul a 25% din volumul creanţelor din titlurile executorii, consecinţa fiind preluarea diferenţei în soldul arieratelor la bugetul consolidat al statului, fapt care grevează asupra bugetului.

"Gradul de încasare a arieratelor recuperabile a urmat un trend descendent în anii trecuţi", a subliniat premierul.

El a mai criticat faptul că nici în aceste condiţii fosta conducere a ANAF nu a manifestat interes pentru identificarea de soluţii la aceste deficienţe.

"Chiar şi în aceste situaţii, nu s-a manifestat interes pentru identificarea de soluţii în vederea unei conlucrări efective fără decalaje în timp, între acţiunile structurilor ANAF şi ale organelor de poliţie, acest aspect ducând la trimiterea dosarelor în care există indicii de evaziune fiscală la unităţile de parchet după lungi perioade de timp, pagubele stabilite fiind imposibil de recuperat datorită dispariţiei societăţii şi a bunurilor acestora", a conchis premierul Mihai-Răzvan Ungureanu.