Preda: Un stat care a practicat terorismul nu poate considera secret modul în care şi-a schingiuit propriii cetăţeni

"În legătură cu arhivele care până acum încă sunt inaccesibile: nu cred că un stat care a practicat terorismul poate considera secret modul în care şi-a omorât sau şi-a schingiuit, şi-a umilit propriii cetăţeni", a declarat Radu Preda, preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în cadrul dezbaterii "Dictatura comunistă şi drepturile individuale. Învăţături din perspectivă democratică".

"Dimpotrivă, este un act de eliberare, de exorcizare a unui stat post-totalitar să se facă cunoscute aceste mecanisme ale terorismului de stat. Pentru că dacă pe noi ne interesează în mod fundamental ceva în toată această discuţie legată de comunism, nu este neapărat comunismul însuşi, ci modul în care răul poate să ia chipul statului, cum răul poate să ia locul statului, cum cetăţeanul din fiinţă liberă poate să ajungă sclavul răului – aceste lecţii esenţiale, de altminteri, cred eu că le putem învăţa", a subliniat Radu Preda, la dezbaterea organizată de IICCMER şi Fundaţia Konrad Adenauer, în colaborare cu Biblioteca Naţională a României.

Preşedintele executiv al IICCMER a ţinut să amintească un lucru "esenţial" pe care nu oboseşte de altfel să-l repete ori de câte ori are ocazia, şi anume că legiuitorul german, după cel de-al Doilea Război Mondial, şi-a pus întrebarea fundamentală cum să "traducă legal" oroarea care s-a petrecut în timpul domniei lui Adolf Hitler.

"Şi atunci au formulat una dintre cele mai inspirate fraze juridice exprimate vreodată în spaţiul cultural euro-atlantic, şi anume preambulul Constituţiei postbelice în care elementul central este demnitatea omului - demnitatea omului care nu este pur si simplu proclamată ca şi existentă, ci în acest preambul se spune foarte clar că această demnitate a omului este inalienabilă şi că apărarea ei şi promovarea ei, deci şi dimensiunea ei pasivă şi cea activă, reprezintă scopul final al oricărei autorităţi de stat.

Deci, practic, statul german şi-a impus o auto-cenzură juridică şi metafizică în funcţie de care să-şi poată limita la nevoie propriile acţiuni. Asta mi se pare mie, din punctul asta de vedere, o exemplară lecţie de confruntare în cunoştinţă de cauză cu trecutul, pentru că simpla înşiruire a unor drepturi individuale nu este suficientă", a afirmat Radu Preda.

Potrivit şefului executiv al IICCMER, noi vedem în comunism că sunt garantate o gamă întreagă de drepturi, inclusiv dreptul la libertate religioasă, dar pe de altă parte există Departamentul pentru Culte care practică cenzura şi controlul. La fel ai dreptul la libera exprimare care era, de fapt, îngrădit de Consiliul de Stat pentru Cultură, organism ce se ocupa de cenzurarea oricărei tipărituri.

Aşadar, Radu Preda atrage atenţia că înşiruirea drepturilor individuale nu este suficientă dacă statul însuşi nu are mecanism de autocontrol şi de auto-cenzură astfel încât acele drepturi să nu fie simple cuvinte ci să fie umplute atât cât se poate cu substanţă.